Partidul Naţional Liberal a pierdut la Curtea de Apel Bucureşti procesul intentat împotriva Autorităţii Electorale Permanente (AEP) şi este obligat să returneze aproximativ 14 milioane de lei din subvenţia de la bugetul de stat, bani folosiţi în campania prezidenţială a lui Nicolae Ciucă din 2024. Decizia nu este definitivă, PNL putând face recurs în 15 zile de la comunicare. Gândul+2Capital+2
Soluţia instanţei este clară: „Respinge cererea, ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal”, se arată în hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în 19 noiembrie 2025. Gândul+1
Cum s-a ajuns aici: schema cu subvenţia
Povestea acestor 14 milioane începe în 2024, când PNL a folosit bani din subvenţia lunară primită de la buget pentru a finanţa campania prezidenţială a lui Nicolae Ciucă. Subvenţia ARE regim special: legea interzice folosirea ei pentru anumite tipuri de cheltuieli de campanie, tocmai pentru a evita deturnarea banilor publici în combinaţii electorale. Capital+1
După anularea alegerilor prezidenţiale, Guvernul Ciolacu a dat, în decembrie 2024, o ordonanţă prin care banii cheltuiţi în campanie urmau să fie restituiţi competitorilor electorali. PNL a profitat din plin: a cerut înapoi TOATE sumele plătite, inclusiv partea provenită din subvenţia de la buget. Iar statul le-a virat banii înapoi, fără ca AEP să verifice în prealabil sursa exactă a fiecărui leu. Capital+1
Abia în mai 2025, Autoritatea Electorală Permanentă, după controale, a dat Decizia nr. 128/07.05.2025, prin care a stabilit că PNL trebuie să restituie 14 milioane de lei – sumă reprezentând exact partea din subvenţie folosită apoi „recuperată” la loc, din banii publici. Capital+1
Pe româneşte: liberalii au luat bani publici (subvenţia), i-au băgat în campania prezidenţială, apoi, când alegerile au fost anulate, au cerut ca exact aceiaşi bani publici să le fie viraţi iarăşi în cont, pe post de despăgubire. AEP a calificat schema ca nelegală şi a cerut banii înapoi. Curtea de Apel a confirmat – cel puţin în această primă etapă.
În termeni strict juridici, instanţa nu a folosit cuvântul „fraudă”, dar, politic şi moral, vorbim despre o manevră care arată ca o fraudă la buget şi o deturnare de subvenţie: faci o plată electorală din bani publici acolo unde legea interzice, apoi pretinzi că statul trebuie să-ţi „restituie” aceeaşi sumă, tot din bani publici.
PNL e plin de datorii. Cine plăteşte nota?
Când au dat în judecată AEP, în august 2025, liberalii au invocat nu doar „principii”, ci şi faptul că nu au de unde plăti. Datoriile totale ale PNL depăşesc 150 de milioane de lei, iar decizia AEP obliga partidul să dea 14 milioane înapoi în 30 de zile. Surse liberale au recunoscut, pentru presa centrală, că procesul a fost şi o încercare de a câştiga timp. Capital+1
Acum, după ce prima instanţă le-a respins acţiunea, întrebarea evidentă este: de unde va scoate PNL 14 milioane de lei, dacă pierde definitiv?
Răspunsul probabil – şi deloc original – este: din teritoriu.
Partidul are deja practică în a impune „taxe” interne: un procent din cotizaţii şi din alte venituri ale organizaţiilor judeţene şi de sector merge către centru. În faţa unei note de plată de aproape 3 milioane de euro (14 milioane lei ≈ 2,8–3 milioane euro), cel mai la îndemână este să apese și mai tare pe organizaţii.
Dacă suma ar fi împărţită, teoretic, în mod egal între cele 41 de filiale judeţene şi cele 7 structuri din Bucureşti (organizaţia municipală + cele 6 sectoare), ajungem la aproximativ 60.000 de euro pentru fiecare organizaţie. Adică şi pentru Neamţ, şi pentru Botoşani, şi pentru Teleorman, şi pentru fiecare sector al Capitalei.
Desigur, în realitate, centrul poate stabili un algoritm „politic”: cine are primari şi preşedinte de CJ, cine a făcut scor bun, cine e „pe val” sau cui vrea conducerea să-i mai ia nişte bani din mână. Dar, oricum ai întoarce-o, nota de plată vine tot peste activul de partid, nu peste liderii care au gândit combinaţia cu subvenţia.
Frauda politică, legalizată o vreme, decontată acum
Deocamdată, decizia Curţii de Apel nu este definitivă şi PNL încă mai poate spera la un recurs favorabil. Dar mesajul transmis de AEP şi de instanţă e limpede: subvenţia publică nu este o puşculiţă de partid care poate fi plimbată, la nesfârşit, între conturile de campanie şi despăgubirile de la buget.
Ceea ce s-a întâmplat în campania prezidenţială a lui Nicolae Ciucă în 2024, şi mai ales după anularea alegerilor, e o lecţie de manual despre cum poate fi forţată legislaţia pentru a stoarce bani din buget:
– foloseşti bani publici unde nu ai voie,
– apoi îţi construieşti un artificiu politic şi normativ ca să-i recuperezi,
– iar când autoritatea de control îţi spune că trebuie să-i dai înapoi, o dai în judecată.
Acum, când prima instanţă a validat poziţia AEP, frauda politică se întoarce sub formă de notă de plată pentru propriul partid: 14 milioane de lei de rambursat la buget – şi, foarte probabil, zeci de mii de euro care vor fi stoarse din fiecare filială judeţeană, ca „taxă de solidaritate” pentru o combinaţie decisă la centru.
Iar dacă te uiţi mai atent la „noul PNL”, vezi că în jurul pretins reformistului Ilie Bolojan sunt aceleaşi figuri din timpul când Ciucă era la vârful partidului, inclusiv cei care finanţau, tot din bani PNL, un haştag electoral în favoarea lui Călin Georgescu (alt tun interesant)…
D.V.
