Vineri, la DNA – Serviciul Teritorial Bacău, a fost depusă o plângere penală împotriva tuturor celor 7 membri ai comisiei de evaluare de la Consiliul Judeţean Neamţ, comisie care a decis cine câştigă licitaţia uriaşă pentru transportul judeţean de persoane.

Plângerea este semnată de mai multe firme din domeniu şi îi vizează pe:

Vraciu George (președinte comisie), Crețu Adrian-Clement, Mitroi Adela, Secară Cristina, Chele Felicia-Georgiana, Crețu Luiza-Diana, Stanciu Beatrice-Denise.

Toţi sunt funcţionari / angajaţi ai Consiliului Judeţean Neamţ şi au făcut parte din comisia care a evaluat ofertele pentru „Delegarea gestiunii serviciului public de transport persoane în aria teritorială de competenţă a judeţului Neamţ – loturile 1–5”.

Deocamdată, nici CJ Neamţ, nici vreunul dintre cei vizaţi nu au transmis un punct de vedere. Apelurile date purtătoarei de cuvânt de la CJ, sâmbătă, 3 în vreo oră, au intrat instant pe o reacţie specifică unui număr pe care eşti blocat.
Dar dacă va exista vreo reacţie de la CJ sau de la vreunul din cei menţionaţi în plângerea penală, o aşteptăm şi o vom publica, conform normelor de bune practici.

Ce infracţiuni reclamă firmele la DNA

În plângere, semnatarii cer DNA să înceapă urmărirea penală a celor 7 pentru două capete de acuzare EXTREM DE GRAVE:
– abuz în serviciu – art. 297 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 (fapta de abuz în serviciu este, în forma de bază, pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, iar când se aplică art. 13² – adică atunci când prin abuz se obţine un folos necuvenit – limitele de pedeapsă se majorează cu o treime)
– deturnarea licitaţiilor publice – art. 246 Cod penal (pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă).

Plângerea leagă aceste acuzaţii penale de modul în care comisia CJ a evaluat oferta asocierii GRUP ATYC – declarată câştigătoare pe lotul 1 –, dar şi de prelungirea considerată „în afara legii” a vechilor contracte de transport, după expirarea licenţelor.
(Fapte prezentate pe larg anterior de Vestea.net, în articolele „Neamț: blocaj dramatic în transportul intrajudețean de persoane. Autobuzele, pe dreapta, navetiştii – la «Ia-mă, nene!»”, respectiv „Prefectura, despre blocajul din transportul de persoane: responsabilitatea directă revine Consiliului Judeţean”.)

Important şi politically correct: vorbim despre o plângere penală, nu despre o sentinţă. DNA va decide dacă deschide dosar penal in rem (pe faptă) şi, ulterior, dacă pune oficial sub acuzare vreo persoană. Toţi cei vizaţi beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.
Dar… dincolo de prezumţia de nevinovăţie, DEJA două importante instituţii ale statului român (una, din sfera Justiţiei), au spus deja, negru pe alb, că licitaţia de la CJ miroase a orice numai a evaluare corectă nu.

De ce acum? Două instituţii au spus deja evaluarea a fost doar formală

Până să ajungă la DNA, povestea licitaţiei a trecut prin două filtre instituţionale puternice:
1.Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) – decizia nr. 2724/C2/2941 din 16.09.2025
2.Curtea de Apel Bacău – care a judecat plângerile CJ Neamţ şi ale firmelor şi a menţinut, practic, concluziile CNSC.

CNSC a desfiinţat modul în care CJ a acceptat oferta asocierii GRUP ATYC, considerând că evaluarea preţului şi a costurilor cu personalul a fost făcută… „în dorul lelii”.

Unul dintre pasajele cheie din decizia CNSC sună aşa:

„Autoritatea nu poate admite şi, implicit, desemna câştigătoare o ofertă fără a verifica în prealabil, cu atenţie sporită, dacă sunt respectate atât cerinţele documentaţiei de atribuire, cât şi ale legislaţiei muncii sau fiscale aplicabile, mai cu seamă că legiuitorul sancţionează cu respingerea din procedură a unei oferte a cărei propuneri financiare constituie o abatere de la legislaţia incidentă, alta decât cea în domeniul achiziţiilor sectoriale.”
(Decizia CNSC nr. 2724/C2/2941/16.09.2025, pag. 26)

Tradus din „româna juridică” în „româna de la CJ”: nu e voie să declari ofertă câştigătoare doar pentru că îţi iese mai ieftin la prima vedere, dacă nu verifici serios salarii, norme de muncă, taxe, sporuri, costuri reale. Nu e o discuţie la bere despre meciul de aseară şi nici o bârfă la coafor, e o procedură prin care gestionezi sute de milioane de lei pe nouă ani într-un domeniu de o importanţă vitală pentru oameni, transportul public de călători.

CNSC mai spune, la fel de apăsat, că:

„Niciunde, însă, nu apare o analiză efectivă a corectitudinii explicaţiilor primite, dacă acestea sunt unele concordante dispoziţiilor legale (…). Derularea superficială a activităţii de evaluare a răspunsului la clarificări se suprapune cu punctul de vedere succint al autorităţii contractante, astfel că, în esenţă, Consiliul a fost împiedicat să realizeze o verificare punctuală a criticilor contestatorului cu privire la sustenabilitatea preţului propus, care reprezintă 48,71% din valoarea estimată.”
(Decizia CNSC nr. 2724/C2/2941/16.09.2025, pag. 28–29)

Cu alte cuvinte, comisia CJ a făcut un fel de bifă formală, fără să intre pe bune în calcule: câţi şoferi, câte ore, ce salarii, ce contribuţii, ce sporuri pentru weekend şi sărbători, unde sunt trecuţi banii pentru managerul de transport şi personalul auxiliar, cum sunt acoperite taxele obligatorii etc. Mai exact, „Comisia lui Conachi” (explicăm mai jos acest nume de cod) a făcut orice, numai EVALUARE CORECTĂ nu. Deşi e vorba de o comisie de evaluare!

CNSC ajunge la concluzia că acest mod de lucru încalcă principiul transparenţei şi că raportul procedurii trebuie anulat în partea privind oferta GRUP ATYC, cu obligaţia de reevaluare serioasă şi motivată.

Curtea de Apel: analiză „formală şi lipsită de conţinut”

Consiliul Judeţean Neamţ nu s-a împăcat cu decizia CNSC şi a atacat-o la Curtea de Apel Bacău. A făcut acelaşi lucru şi asocierea de firme condusă de SDN Rental. Rezultatul?

Curtea le-a respins plângerile şi a păstrat în picioare decizia CNSC.

În motivare, judecătorii scriu, în acord cu Consiliul, că:

„comisia de evaluare nu a realizat decât o analiză formală şi lipsită de conţinut a explicaţiilor prezentate de ofertant, fără a verifica efectiv conformitatea acestora cu cerinţele documentaţiei şi cu dispoziţiile legale în materie de muncă şi fiscalitate.”
(Decizia civilă a Curţii de Apel Bacău în dosarul privind licitaţia pentru transportul judeţean, pag. 27)

Iar în dispozitiv, Curtea:

„respinge, ca nefondate, plângerile formulate de JUDEŢUL NEAMŢ – Consiliul Judeţean şi de asocierea SDN Rental (…) şi menţine decizia CNSC privind anularea raportului procedurii în ceea ce priveşte evaluarea ofertei asocierii GRUP ATYC pentru lotul 5, cu obligaţia reevaluării ofertei şi emiterii unui nou rezultat al procedurii.”
(aceeaşi decizie, pag. 28)

Pentru CJ Neamţ, respingerea acţiunii de către Curtea de Apel valorează cât o palmă publică: instanţa spune, practic, că instituţia a mers la proces să apere o evaluare făcută prost şi superficial.

„Comisia Conachi” şi o licitaţie dusă din mandat în mandat

În interiorul CJ, comisia de evaluare este cunoscută, neoficial, drept „comisia Conachi” – după numele lui Doru Conachi, directorul Direcţiei Investiţii (şi multe altele), structură tehnică ce înghite mare parte din procedurile importante ale judeţului, inclusiv zona de Transporturi.

Numele lui Doru Conachi nu apare în plângerea penală, care îi vizează strict pe cei 7 membri ai comisiei. Dar supranumele circulă de ani de zile pe holurile CJ. Şi, la vedere sau abscons, în toate în multe legende care vizează decizii sau investiţii serioase legate de CJ. Mai ţineţi minte articolul de acum câteva zile cu privire la AUTOGARA FANTOMĂ?

Surse Vestea susţin că, în ultimele luni, cel puţin doi dintre membrii comisiei s-au plâns în discuţii private că resimt presiuni foarte mari pe această procedură. Într-un astfel de climat, plângerea la DNA şi posibile percheziţii (inclusiv informatice) pot produce „surprize” serioase: dacă există bileţele, mailuri, mesaje sau alte documente care arată influenţarea deciziilor, acestea pot deveni probe. Iar orice încercare de ştergere sau ascundere a lor intră deja în altă categorie penală: tăinuire, distrugere de înscrisuri, împiedicarea justiţiei etc.

Licitaţia pentru transportul judeţean e un dosar mamut, care trece deja prin al treilea mandat de preşedinte al CJ. Contractul e de ordinul sutelor de milioane de lei pe 9 ani, împărţit pe loturi. Între timp, navetiştii au prins pe pielea lor blocajul din 2024–2025, când autobuzele au stat, practic, pe dreapta, iar oamenii au mers la muncă „cu ia-mă, nene”, în timp ce autorităţile jonglau cu prelungiri provizorii şi cu licitaţii întoarse din drum.
Evident că de la patroni de firme la salariaţi din transporturi sau pasageri, mulţi vorbesc despre conexiuni reale sau poate exagerate dintre anumite firme şi unii politicieni.

Acum, două instituţii – CNSC şi Curtea de Apel – au pus negru pe alb că felul în care CJ a validat oferta GRUP ATYC pentru lotul 5 a fost departe de o evaluare profesionistă.

Ce spune plângerea: evaluare „la mişto”, favorizarea unei oferte, prejudiciu major

În plângerea ajunsă la DNA Bacău, firmele reclamante pleacă fix de la aceste două decizii oficiale şi susţin că membrii comisiei:
– au tratat evaluarea ofertelor ca pe o formalitate, deşi aveau obligaţia să verifice serios toate elementele de cost;
– ar fi favorizat oferta asocierii GRUP ATYC, acceptându-i explicaţiile despre costuri, norme de muncă şi contribuţii fără o verificare reală;
– au ignorat semnalele privind subdimensionarea normelor de muncă (mai puţini şoferi decât ar fi necesar pentru a acoperi legal traseele), ceea ce, în logica reclamanţilor, poate duce fie la exploatarea personalului, fie la neîndeplinirea programului de transport;
– nu ar fi clarificat, în mod serios, unde sunt trecute în ofertă costurile cu managerul de transport, personalul auxiliar, sporurile pentru muncă în zilele de repaus săptămânal şi în sărbători legale, taxele pentru copii conforme etc.

Firmele reclamante spun, în esenţă, că nu suntem în faţa unei simple „neatenţii” sau „stângăcii tehnice”, ci a unor decizii asumate, prin care s-a lăsat în picioare o ofertă discutabilă, în timp ce alte oferte au fost respinse strict.

De aici şi încadrarea penală: abuz în serviciu (prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor, cu consecinţa producerii unui prejudiciu şi/sau obţinerii unui folos necuvenit) şi deturnare a licitaţiilor publice (influenţarea/modificarea corectei desfăşurări a procedurii, pe româneşte, fraudare a licitaţiei).

Când Justiţia îţi spune că ai lucrat „formal”, nu eşti nici profesionist, nici „neatent”

Nici CNSC, nici Curtea de Apel nu pun etichete de tip „incompetenţă”, „corupţie” sau „decizie luată la ordin”. Limbajul lor este juridic, rece.

Dar orice om normal, care citeşte formulări precum:

„derularea superficială a activităţii de evaluare”,
„analiză formală şi lipsită de conţinut”,
„lipsa unor verificări detaliate face ca activitatea de evaluare să devină una conjuncturală, subiectivă şi arbitrară”
(Decizia CNSC nr. 2724/C2/2941/16.09.2025, pag. 28–29)

nu se poate abţine să nu se gândească la câteva scenarii:
– că oamenii din comisie nu ştiu să-şi facă treaba (incompetenţă cruntă);
– că ştiu, dar au preferat să „închidă ochii” la anumite lucruri, poate la un „bileţel roz” primit de sus;
– că avem de-a face cu o combinaţie de prostie, frică şi eventuale interese.

DNA va încerca acum să vadă dacă în spatele acestor formule juridice se ascunde doar neprofesionalism sau şi ceva penal.

De ce contează CNSC şi Curtea pentru DNA

Plângerea penală nu vine în gol. Ea vine peste două decizii oficiale, una administrativ-jurisdicţională (CNSC), cealaltă a unei instanţe de judecată.

Când o firmă reclamă la DNA că o comisie a lucrat „la mişto”, e una.
Când aceeaşi firmă vine cu o decizie CNSC şi o hotărâre definitivă a Curţii de Apel care spun că evaluarea a fost „superficială”, „formală” şi „lipsită de conţinut”, discuţia capătă altă greutate.

Aceste acte:
– arată că nu e vorba de simple supărări ale unor ofertanţi pierzători, ci de constatări făcute de instituţii ale statului;
– oferă DNA-ului un punct de plecare clar: dacă s-a dovedit deja că evaluarea a fost făcută prost, întrebarea devine de ce a fost făcută aşa şi cine a avut de câştigat;
– fixează un cadru concret pentru discuţia despre prejudiciu: nu vorbim de o eroare de 2 lei, ci de un contract de zeci de milioane de euro.

Ce urmează

În momentul în care o plângere ajunge la DNA, procurorii pot: să o claseze rapid (dacă o consideră vădit neîntemeiată); să deschidă dosar penal in rem şi să înceapă strângerea de documente, audierea unor persoane, ridicarea de înscrisuri, percheziţii informatice etc.

Din acest moment, trebuie spus clar: orice încercare de „cosmetizare” a realităţii – ştergerea mailurilor, a mesajelor de pe WhatsApp, „pierderea” unor documente – intră la alt palier penal. Nu doar pentru cei 7, ci pentru oricine ar încerca să „ajute” la ascunderea urmelor.

Vestea.net va urmări dosarul, va cere puncte de vedere de la Consiliul Judeţean Neamţ, de la cei 7 membri ai comisiei şi de la asocierea GRUP ATYC şi va publica integral reacţiile, indiferent de tonul lor.

Până atunci, rămâne cert un lucru: două instituţii ale statului au spus deja că evaluarea făcută de „Comisia Conachi” nu a fost una profesionistă. Restul – dacă a fost doar nepricepere sau ceva mult mai grav – e treaba DNA să lămurească.

Interesant este cum apare, de nicăieri, o firmă din alt judeţ, aterizează la Neamţ şi e lider în asocierea care câştigă 2 (două) din cele 5 (5 loturi) de trasee licitate. Nici Emirate Fly nu ar fi avut atât de lejer un asemenea car de noroc…
Şi nu e vorba de vreo firmă din Neamţ, nici din vreun judeţ vecin ci aşa, mai din Sud, de unde tot vin de câţiva ani diverse companii norocoase când e vorba de decizii publice.
În ciuda acestei victorii măreţe la această licitaţie, destule informaţii ar fi trebuit să ridice nişte semne de întrebare şi pentru membrii comisiei de evaluare, şi pentru directorul Conachi (care e şi şef ierarhic pentru mulţi dintre ei) dar şi preşedintelui de la CJ, Vasilică Daniel Harpa când a semnat contractele de atribuire. Sau poate nu a semnat el ci a făcut-o adjuncta Isciuc…
Cert este că niciunul dintre aceşti responsabili nu au văzut (sau nu au vrut să vadă) pe mâna cui dau şi banii nemţenilor dar mai ales vieţile celor care ar urma să urce în autobuzele asocierii cu lider Atyc Grup.

Drept cârlig pentru un viitor articol din Vestea, dăm un citat din alte documente oficiale care meníonau o comunicare internă: „Vezi cum faci la control, că maşina nu are nici ITP, nici asigurare…”.

Vom reveni.

Daniel VINCA