Judeţul Neamţ pare să se inspire tot mai mult din aberaţiile de tip Caracal şi lipsa de profesionalism loveşte chiar şi domenii de mare importanţă publică, cum este şi cel al transportului public de persoane.
Sub ochii blânzi ai autorităţilor (multe autorităţi, le menţionăm mai jos pe toate), s-a ajuns în situaţia aberantă şi riscantă pentru pasageri ca zeci de curse să plece (real sau fictiv) dintr-o pretinsă autogară care, real, nu e licenţiată ci se află în stadiul de şantier.

Este vorba de etajul Autogării din Piatra Neamţ (cu intrarea dinspre Poliţia TF şi Poşta Gară). A nu se confunda cu parterul Autogării unde operează pe o altă firmă, o autogară licenţiată.

Documentarea Vestea pleacă de la o sesizare care viza faptul că transportatorul ALIS (brand sub care operezează o asociere de firme care are şi traseul Piatra Neamţ – Bicaz) e creditat de CJ Neamţ cu faptul că are capăt de linie la Piatra Neamţ o autogară închipuită, nelicenţiată, care e bună de folosit doar în minţile angajaţilor de la CJ Neamţ (subordonaţii preşedintelui Vasilică Daniel Harpa).

Pentru context: clădirea întreagă a fostei autogări din Piatra Neamţ aparţine unui privat. Care a închiriat parterul (cu tot cu peroane, săli aşteptare, grup social etc) unei firme private (Euro Travel), care a licenţiat acea parte de autogară şi o foloseşte pentru mijloacele de transport proprii sau ale unor terţi (chiriaşi)
Etajul a fost închiriat de acelaşi proprietar privat unei alte firme de transport (Patru Plus Trans) care ar urma să deschidă o nouă autogară acolo. Nimic rău.
Doar că în acest moment, după ce spaţiul a fost părăsit de precedentul chiriaş (o firmă de comerţ care vindea „ace, brice şi carice”, noul chiriaş a băgat spaţiul în lucrări. Adică acolo e şantier. Şi de aoclo pleacă (real) autobuzele acestui chiriaş (Patru Plus Trans) şi (fictiv) şi ale unor terţi.

Să le luăm pe rând:

De unde pleacă autobuzele spre Bicaz?

Documentarea Vestea a demarat la începutul lunii noiembrie. Nişte navetişti din Bicaz ne-au sesizat faptul că autobuzele ALIS nu pleacă din autogară. Că ei sunt nevoiţi să aştepte autobuzul în staţia de peste drum (lângă Biserică), prea mică pentru câţi clienţi sunt şi nedotată cu sală de aşteptare şi cu grup social. Vorbim de adulţi şi tineri care, indiferent de vremea de afară, parcurg pe jos o distanţă pentru a ajunge în zona autogării şi care, firesc, pot simţi şi nevoia de a merge la o toaletă. „Ne rugăm la cel cu barul de lângă Biserică, sau intrăm prin alte spaţii comerciale sau trecem strada la autogară la MEGA (numele sub care este cunoscut Euro Travel).

Povestea, pe fond, e foarte încîlcită, are legătură cu programul JUDEŢEAN de transport, gestionat de Cj Neamţ. Vom încerca să prezentăm faptele şi informaţiile cât mai simplu, cu detalii tehnice doar acolo unde este necesar.

Luînd-o pe firul documentării, după ce ne-am lămurit că (acum) este vorba de curse intrajudeţene (nu interjudeţene, gestionate de ARR) din curtea CJ Neamţ am aflat că autoritatea (CJ) nu putea semna contractul cu operatorul (ALIS) decât dacă acesta are autogară sau contract de închiriere cu o autogară – atenţie!!! – licenţiată de ARR. Aşa cum un patron de autobuze trebuie să opereze pe un traseu doar cu licenţă de traseu, un patron de autogară trebuie să aibă licenţă de autogară. Nu o spunem ci legea!

Şi acum intervine BOMBA 1. CJ Neamţ spune în documente oficiale, ştampilate şi semnate că autobuzele ALIS pleacă din autogara Patru Plus Trans:

Ce reţinem din documentul de mai sus:
1. După semnarea contractului, firma (asocierea) câştigătoare are la dispoziţie o perioadă de 3 luni în care să-şi organizeze activitatea (mijloace de transport, autogări, staţii, salariaţi etc) ŞI ABIA APOI SE APUCĂ DE PRESTAT CURSELE.
2.CJ spune că asocierea ALIS are deja contract beton cu Autogara (de la etaj) Patru Plus Trans.
3.Adresa de mai sus e ştampilată de CJ şi semnată de Doru Conachi (Director la Direcţia Investiţii…) şi, acolo unde este menţionat numele „Daniel Vasilică Harpa”, semnătura e cu „pentru” pare a fi un „I” mare şi „Mihaela”, ceea ce duce cu gândul la Mihaela Isciuc, vicepreşedinte CJ Neamţ şi la ideea că ea a semnat în locul lui Harpa când respectivul era în concediu sau pe la Bucureşti (cu treburi administrative sau pe la partid”.

ARR spune că nu există Autogara Patru Plus Trans

La fel cum firmele de transport obţin documente care le validează activităţile (licenţă de traseu şi de transport pe fiecare mijloc de transport în parte), şi firmele care operează autogări trebuie să obţin un document care se numeşte LICENŢĂ DEAUTOGARĂ.
Emitentul licenţei de autogară este ARR.
ARR are o evidenţă, un catalog al tuturor autogărilor în România. În varianta electronică, acesta se numeşte „Portalul oficial A.R.R. pentru verificarea datelor privind intreprinderi care desfasoara activitati conexe transportului rutier – activitati desfasurate de autogara”, este cu acces FREE şi poate fi consultat – AICI! – de oricine are un computer/telefon smart şi o conexiune la internet.
Autorările LICENŢIATE de ARR (deci, LEGALE) sunt la paginile 8 şi 9.

Foto:

Deci în Neamţ sunt – o spune ARR – 6 (şase) autogări cu licenţă. Câte două la Piatra Neamţ, Roman şi Tg. Neamţ. Firma Patru Plus Trans nu are NICIO AUTOGARĂ LICENŢIATĂ în Neamţ. Deci nu are ce închiria celor de la ALIS.
Probabil că persoanele care su semnat acea adresă care „albeşte” transportatorul de pe ruta Piatra Neamţ – Bicaz ştiau foarte bine ce e în dosarul în baza cpruia au semnat contractul şi au dat licenţa de traseu cei de la CJ.
Ăntrebarea de bun-simţ care apare este dacă toate acele documente trebuiau înghiţite ca fiind de bune sau onor autoritatea (CJ) avea obligaţia să le verifice, Măcar cât de cât.
Pentru lista autogărilor acreditate din Neamţ, reporterul Vestea a consumat un minut: am dat un telefon la un specialist, acesta ne-a dat câteva indicaţii de bază, am ajuns pe siteul ARR, am făcut şi printscreenurile de mai sus şi ne-am lămurit.

La banii pe care îi iau ca lefuri din buget public, Isciuc şi Conachi nu puteau face acelaşi lucru? Sau alţi salariaţi de la CJ, cu ştaif, funcţii şi lefuri babane?, că nu ne referim la cei care muncesc mult şi sunt plătiţi mediocru…

Este evident că CJ Neamţ a tratat formal şi documentele depuse pe la dosare de ALIS şi sesizarea redirecţionată de ARR.
Verificările la care obligă legea (că CJ nu e o arhivă, un depozit, în fiecare bagă ce hârtie vrea şi e luată de bună) au însemnat în acest caz, în cea mai bună variantă, SUPERFICIALITATE CRASĂ. Dar nu poţi să nu te gândeşti, ipotetic – mai ales după ce citeşti ceva rechizitorii de pe la DNA şi motivări de sentinţe – că poate fi vorba şi de altceva, nu doar de prostie sau lene. Favorizarea unui transportator care câştigă nişte licenţe de traseu, pe ani buni, nu ţine (în general vorbind) doar ne nepricepere sau caritate…

Încă un detaliu interesant. Dacă documentul a fost semnat de Isciuc (şi aşa pare) e şi mai grav. Aceasta a lucrat într-o vreme la … ISCTR. Prin lege, după ce o autogară e licenţiată de ARR, ea este apoi verificată suplimentar (în 90 de zile) de… ISCTR. Deci ca fost salariat ISCTR care trebuia să ştie legislaţia din domeniu (presupunem că a fost angajată pe bune acolo, în urma unui concurs…), să ştie că informaţia e la un click distanţă, când a semnat minunăţia de adresă împreună cu Conachi.

Ce e real în autogara fake? Şantier, moloz, nisip, constructori, noroi…

Deşi dovezile de mai sus sunt IREFUTABILE, nu ne-a venit să credem că în România lui 2025, în ţara în care Bolojan şi Nicuşor Dan vorbesc de combaterea corupţiei şi a evaziunii iar Grindeanu (viitorul premier) zice şi el ferm despre terminarea cu sinecurile şi cu favoritismele la stat şi de la stat se poate aşa ceva.

Aşa că, de la începutul lunii noiembrie până azi, am fost de 3 (TREI!) ori la faţa locului. Şi vă prezentăm 3 albume foto:

10.11.2025

Era o zi ploioasă. La momentul incursiunii Vestea doar picura un pic. Aşa zisa autogară era un şantier. Uşa deschisă. Dar pe ea intrau oamni în salopete, cu diverse materiale, cu roabe cu materiale etc.
Pasagerii, mulţi dintre ei navetişti, cu glugile de la hanorace şi geci în cap. Nu sală de aşteptare conformă, nu peroane acoperite. nimic, nada, niente. În ploaie pur şi simplu.
Întreb pe câţiva elevi de liceu când vine şi cum pot plăti bilet la autobuzul de Bicaz de la ALIS. „Plătiţi bilet la şofer. Dar dacă staţi aici mergeţi cu taxi-ul la Bicaz”, mi se spune. Cer detalii. „Autobuzul de Bicaz încarcă călătorii de acolo!”, şi-mi arată de după colţul clădirii la care eram la ultima poză de mai sus, peste autogara Mega, peste strada Bistriţei, staţia de la colţul Bisericii. Insist că eu ştiu (aşa spune şi CJul, nu?) că ALIS are autogara aici, sus la etaj. Gaşca de liceeni se pune pe râs… Îmi explică că ei vin zilnic aici şi că autobuzele de Bicaz nu trag aici. Întreb de unde aterizează autobuzele care trag lângă Biserică. „De la 1 Mai”, spune unul. „Eu ştiu că de la Piaţă, de la benzinăria de vizavi de piaţă”, completează altul…
Trec strada în staţia de la Biserică. Întreb pe pasagerii din staţie, majoritatea elevi de liceu, dacă acolo vine autobuzul de Bicaz. Toţi îmi spun că DA…

Din motive de aprofundarea documentării dar şi de lipsă de timp, acum câteva zile am revenit la acest subiect. Un nou rând de poze de la faţa locului…

24.11.2025

Tot şantier, tot noroi, tot acces NU în clădire.
Dar azi, la începerea tastării primelor rânduri de articol, am mai verificat încă o dată…

28.11.2025

În fotografia din stânga de mai sus se observă un muncitor în haine de lucru. La picioarele lui, două bidoane mari (de 10 litri) cu vopsea sau alt material.
în faţa uşii pe care scrie autogară, rampa pentru tărăboanţe şi maldărul de nisip.
Fiind vineri şi după-amiază, nu mai prea erau clienţi…

Tot în documentarea din prima zi, întrebaţi ce autobuze aşteaptă ei, navetiştii respectivi au spus că de Cândeşti, Borleşti… adică trasee pe care operează, tradiţional, Patru Plus Trans.
Deci nu ALIS pleacă din (că autogară nu e, şi vă mai explicăm de ce) acest şantier ci autobuzele firmei familiei Munteanu (Patru Plus Trans).
Ceea ce se vede în aceste imagini îndeplineşte condiţiile pentru o autogară conformă şi licenţiată? Probabil că fosul inspector ISCTR Mihaela Isciuc ar spune că nu dar actualul vicepreşedinte CJ Neamţ Mihaela Isciuc spune (pe propria semnătură) că DA.
Duplicitate (ca la Ponta), habarnism şi incompetenţă, interese nelegale în toată această combinaţie? Lăsăm la aprecierea fiecăruia.

Ce spune legea despre ce înseamnă autogară?

Probabil că cei mai mulţi dintre noi nu ştim prevederile exprese din lege cu privire la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o autogară conformă.
Dar din propriile experienţe, din ce am văzut în ţară sau afară, din ce am văzut poate şi în filme banale, cu siguranţă că toţi ne gândim la un imobil şi la un teren aferent.
Şi, per totum, e vorba de o sală de aşteptare, de un birou de informaţii, de grup social, de peroane, de zone de aşteptare la peroane cu bănci, acoperiş etc. Ştim bine. Aşa e şi aşa prevede şi legislaţia:

„ART. 118
(1) Operatorul economic poate desfăşura activitatea de autogară numai pe baza licenţei pentru activităţi conexe transportului rutier – activităţi desfăşurate de autogară, al cărei model este prezentat în anexa nr. 38 la prezentele norme.
(2) Licenţa pentru activităţi conexe transportului rutier – activităţi desfăşurate de autogară se eliberează operatorilor economici care îndeplinesc
următoarele condiţii:
a) bază materială;
b) competenţă profesională;
c) onorabilitate.
(3) Condiţia de bază materială este îndeplinită dacă operatorul economic dispune de:
– casa de bilete şi abonamente;
– birou de mişcare şi informaţii;
– minimum două peroane pentru autobuzele care pleacă/sosesc în/din cursă;
– grup sanitar propriu cu minimum două cabine;
– sală de aşteptare pentru publicul călător, cu cel puţin 20 de locuri pe scaune şi o suprafaţă echivalentă de minimum 1 mý pentru fiecare loc pe scaun;
– spaţiu pentru depozitarea bagajelor publicului călător, dotat cu rafturi pentru depozitarea în mod corespunzător şi suficient a bagajelor;
– afişaj pentru informarea publicului” – doar un exemplu din legislaţie, mai exact „ORDIN nr. 980 din 30 noiembrie 2011 (*actualizat*)
pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a
activităţilor conexe acestora stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere
EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII”.

Tehnic vorbind, mai este o problemă la acel spaţiu: intrarea în curtea respectivă. Legea spune că trebuie două intrări diferite (una pentru INTRARE, alta pentru IEŞIRE) sau una comună, suficient de largă să încapă lejer, unul lângă altul, două autobuze, SIMULTAN. Plus trotuare sau acces separat pietoni.

Realitatea arată ca în imaginea de mai sus. Două autobuze încap unul pe lângă altul, la limită, probabil cu oglinzile rabate.
Pe acest „tunel de intrare”, ar trebui să aibă loc şi pietonii care intră sau ies din curte.
în stanga e gardul )cu tot cu temelie) de la Poştă, în dreapta sunt garduri/ziduri de la Feroviarul şi autogara (cealaltă) de la parter.
Cum se va desfăşura o ipotetică situaţie în care un autobuz iese şi în acea curte intră o maşină mare de pompieri? Pe unde se vor evacua pasagerii? Cel mai probabil, vor sări gardurile pe la vecini, că Mihaela Isciuc şi alţi specialişti, cu sau fără pedigree politic, de la CJ spun că totul e în regulă.

Toate acestea se întâmplă ca un detaliu într-un program de transport judeţean, super-lălăit de instituţie, de ceva ani, trecut prin mâinile şi mandatele a 3 preşedinţi, Arsene, Asaftei, Harpa. Cu prelungiri manelistice („fără număr”) a licenţelor de traseu expirate, cu caiete de sarcini făcute, contestate, răs-făcute, care miroseau de la o poştă a dedicaţie pentru unii şi a sită deasă şi specială pentru alţii.
Sunt deja autorităţi care spun că că evaluarea unor oferte declarate câştigătoare a fost „formală” (pe româneşte, un fel de talpa gâştei), că trebuie reluate astfel de proceduri (vom reveni în curând şi pe acest subiect) şi azi am aflat că tocmai a fost făcută o sesizare penală, pe subiectul procedurii pentru transportul judeţan, la instituţia aia care, nu demult, a făcut prăpăd la Primăria Zăneşti. DNA se numeşte instituţia.
Nu ştim ce vor spune procurorii dar, probabil, vor avea destule motive să-şi pună mâinile în cap.

Până vor intra procurorii în oferte care sfidau şi legea şi bunul simţ, cu erori decalcul vizibile de pe Lună dar pe care nu le-au văzut cei de la CJ (atenţie, cei din comisia de evaluare), putem spune însă care erau instituţiile care ar fi trebuit să vadă „invenţia oltenească” pretinsă a fi autogară, până să pozăm noi şi până să citiţi voi:

-Consiliul Judeţean Neamţ care are un departament specializat pe transportul judeţean. Departament aflat în subordinea… directorului Conachi. Acest departament are nu dreptul ci obligaţia să controleze transportul judeţean de persoane.
-Poliţia Rutieră Neamţ, din cadrul IPJ Neamţ. Atribuţii clare pe linia transportului de persoane. Culmea, „verişorii” celor de la Rutieră, adică cei de la Poliţia TF au sediul la 15 metri de şantierul din pozele de mai sus.
-ARR/ISCTR – adică foştii colegi de breaslă ai Mihaelei Isciuc.
-Ministerul Transporturilor (cu ministru de la Neamţ) care are un Corp Control cu atribuţii totale pe linia transportului de persoane. Chiar şi dacă e vorba de program judeţean. Pentru că, aşa cum spuneam mai sus, autogările sunt autorizate de ARR. Şi ce facem, procedăm ca de obicei, controlăm doar operatorii autorizaţi în timp ce pe cei fără autorizaţie îi lăsam în pace, că sunt sub radar?
-Primăria Piatra Neamţ şi Poliţia Locală Piatra Neamţ.
Toate acestea se întâmplă în Piatra Neamţ. Sunt puse în pericol sănătatea, integritatea, siguranţa şi viaţa unor oameni în Piatra Neamţ. Cursele Patru Plus Trans pleacă dintr-o autogară-pirat, cele operate de ALIS nu respectă locul de plecare declarat (nici nu are cum) şi pleacă dintr-o staţie FĂRĂ ACCEPTUL PRIMĂRIEI Piatra Neamţ.
-OPC – e vorba despre calitatea unor servicii, despre nerespectarea legii, despre clienţi care plătesc şi primesc servicii neconforme.
Şi, probabil, încă pe atâtea instituţii…

Vom reveni.

Daniel VINCA