După aproape un deceniu de la controversata schimbare a identităţii vizuale, Teatrul Tineretului Piatra-Neamţ readuce în prim-plan spiritul simbolic al Zburătorului.
Noul logo, prezentat vineri, de Ziua TT (3 octombrie – dată ce marchează, în 1958, prima reprezentaţie pe scena actualului sediu), păstrează legătura cu tradiţia, dar o traduce într-o formă minimalistă, contemporană.

Realizat de arhitecta Ioana Cucu, simbolul readuce cele două litere „T” în centrul compoziţiei – reinterpretate ca un om-actor-zburător, cu aripi de emoţie şi măşti de lumină.
Figura umană are braţele mai late decât picioarele, deschise orizontal, uşor oblic în sus – un detaliu-cheie, pentru că exact aceste aripi fac legătura cea mai puternică cu regretatul „Zburător”, emblema-simbol a TT timp de decenii, „degradat” din funcţie de fosta directoare.
Cercul galben din vârf sugerează soarele, energia, dar şi lumina scenei, iar cele două linii curbe dintre trunchi şi picioare evocă măştile comediei şi tragediei, semn clasic al teatrului.

Pe pagina oficială de Facebook a instituţiei, conducerea a transmis:
„Mulțumiri doamnei arhitect Ioana Cucu, autoarea simbolului din noul logo al Teatrului Tineretului.”

De altfel, încă din primele apariţii publice după numirea sa, directorul Andrei Merchea a vorbit, cu fineţe şi diplomaţie, despre nevoia de a repara imaginea TT, afectată în ultimii ani de experimente controversate şi de rupturi identitare.
Într-o declaraţie mai veche, Merchea sublinia:
„Ne dorim un teatru viu, conectat la realitatea societăţii, un loc unde arta nu doar reflectă lumea, ci o şi inspiră.”

În cei opt ani de directorat ai Gianinei Cărbunariu, TT a fost, cu rare excepţii, tribuna unui tip de teatru militant, aliniat curentului supranumit în lumea artistică „Spermă și Sânge” — un registru estetic ce mizează pe agresivitate, vulgaritate şi sexualizare excesivă, sub pretextul realismului. Un tun al noului socialism (progresism) în care lipsa de conţinut era suplinită de cotcodăcitul strident în limbaj de autobază.

Noul simbol reface însă puntea dintre mitul Zburătorului, basmul „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi moştenirea vizuală a teatrului.
După etapa „logo-ului de supermarket”, percepută ca o ruptură de identitate, TT revine la un semn cu sens, care uneşte trecutul şi prezentul într-o formulă curată, coerentă şi emoţională.

Noua siluetă din logo are clar o rezonanță cu „Omulețul lui Gopo”, acel personaj-simbol al cinematografiei române, simplu grafic dar profund ca mesaj.
La Gopo, Omulețul reprezenta umanitatea esențializată — omul universal, curios, creator, vulnerabil și genial deopotrivă.
Prin această trimitere, logo-ul TT reia firul unei tradiții vizuale românești autentice, nu importate.
Este, practic, un arc peste timp: Omulețul lui Gopo, Zburătorul mitic și Actorul contemporan devin variante ale aceluiași simbol — omul care se caută pe sine prin artă și vis.

Așadar, dacă logo-ul de acum opt ani a rupt legătura cu identitatea culturală, cel nou o reconstruiește inteligent, prin forme simple dar încărcate de sens, recuperând memoria și mitologia autohtonă.

Iar dincolo de forma sa grafică, acest nou simbol poate fi citit şi ca un gest de împăcare cu publicul iubitor de teatru, pe care actuala conducere a instituţiei de cultură pare hotărâtă să-l readucă aproape.

Să fie într-un ceas bun! Că un un „omuleţ” bun acum este…

D.V.