În plin context de tensiune publică privind funcționarea Justiției, alimentat de investigația Recorder și de reacțiile stârnite în societate, una dintre cele mai vocale figuri în apărarea actualului status-quo este avocatul Toni Neacșu. Fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Neacșu a devenit în ultimele săptămâni un susținător constant al discursului care relativizează nevoia de reformă și contestă criticile aduse sistemului judiciar, inclusiv celor asociate cu gruparea de influență reprezentată simbolic de Lia Savonea.

Postările sale sunt intens distribuite pe Facebook și WhatsApp, în special de utilizatori care par apropiați de PSD și AUR, iar mesajele sunt prezentate adesea drept argumente de autoritate „din interiorul sistemului”. În prezent, Toni Neacșu nu este membru oficial al vreunui partid politic, deși de-a lungul timpului a fost asociat cu inițiative politice suveraniste și cu personaje publice din zona naționalistă.

Dar cine este, de fapt, Toni Neacșu?

Adrian Toni Neacșu este avocat, fost judecător și fost membru ales al CSM. În 23 martie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, într-un dosar de fraudare a banilor publici. Instanța supremă a stabilit că, în perioada în care era membru al CSM, Neacșu a încasat nejustificat salarii și diurne în valoare de aproximativ 67.000 de lei, pentru 48 de zile în care a lipsit nemotivat de la serviciu, folosind documente false pentru a-și justifica absențele.

Condamnarea a venit după ce, în primă instanță, fusese achitat, decizia definitivă aparținând completului de la ÎCCJ. Pedeapsa a fost suspendată, însă fapta a rămas consemnată ca o condamnare penală definitivă pentru infracțiuni comise în exercitarea unei funcții publice în chiar vârful sistemului judiciar.

În orice dezbatere onestă despre Justiție, nu ar trebui să conteze exclusiv cine vorbește, ci mai ales ce spune. Totuși, contextul biografic nu poate fi ignorat. Este legitim ca publicul să privească cu spirit critic pozițiile privind „blândețea” Justiției față de politicieni sau magistrați controversați atunci când ele sunt susținute de cineva care, în calitate de membru CSM, a fost condamnat pentru fraudarea banilor publici.

Cu atât mai mult cu cât, în ultimii ani, decizii ale Curții de Apel București și ale Înaltei Curți au dus la achitări sau anulări de condamnări în dosare grele de corupție, apare firesc întrebarea dacă, în climatul judiciar actual, un caz precum cel al lui Toni Neacșu ar mai fi fost soluționat la fel.

V.N.