În judeţul Neamţ, unde presa şi Opoziţia din Cj a prezentat subiecte şi a demontat combinaţii e tipul „Gardul Swarovsky” sau „Toaleta Rubin”, un primar din aceeaşi familie politică (PSD) a făcut praf 100.000 lei (20.000 de euro) pe o banală temelie de beton numită pompos în documentele oficiale „împrejmuire parc”. Da, e vorba de Zăneşti, de Ioan Filip iar fenta de PR prin care un produs banal e prezentat drept ceva mult mai sofisticat nu e nouă, a fost devoalată deja de Mesagerul de Neamţ în articolul despre „Parcul acvatic”.

De data asta, deşi „împrejmuire parc” te duce cu gândul la vreun gard, cu temelie + stâlpi + gard (de lemn, fier, beton, pvc, orice), realitatea din teren e seacă precum austeritatea guvernului: de sus, de jos, perpendicular, paralel, plonjat, contraplonjat, oricum te-ai uita şi ai poza e vorba doar de o amărâtă de temelie, din beton, turnată în cofraje care nici alea nu au fost îmbinate prea bine, dovadă unele rosturi extraporoase (ce a trecut printre cofraje a fost apoi rezolvat din ciocan).

Perimetrul respectiv e unul triunghiular (aproape de triunghi dreptunghic) şi închide perimetral un loc de joacă (da, unde apar şi doi delfinuţi din placaj) care are latura mare spre proprietăţi private şi cele două laturi mici spre două străzi.

Prima poză (din stânga) e fix de la intersecţia în Y. În spatele fotografului e strada Bistriţei, în dreapta e cea care duce la stadion, în stanga (nu se vede în imagine) cea care după un viraj la stânga ajunge, pe lângă Şcoala 1, la şoseaua naţională.
A doua imagine e o poză satelitară. Cu galben este gardul oamenilor. Cu roşu, respectiv cu albastru, sunt cele două laturi închise cu lucrarea Primăriei. Zonele cu negru sunt intrările care, evident, nu au fost zidite/construite.
Triunghiul nu e unul perfect geometric, cele două colţuri de la intersecţia laturilor mici cu cea galbene sunt teşite, acele capete fiind şi ele închise cu temelie, deci măsurate în documentarea la faţa locului.

Înainte de alte informaţii, ca să vedeţi dacă merită să citiţi sau nu mai departe, câteva cifre seci:
-lungimea temeliei de pe cele dou[ laturi plus zonele de colţuri teşite – 72 metri liniari (respectiv 6 + 9 + 23 = 38 ml şi 5 + 10 + 19 = 34 ml, 38 + 34 = 72 metri liniari,
-preţ total (din documentele Primăriei la care am avut acces): 99.975,38 lei (cu tot cu TVA), din care C + M (construcţii montaj, incluzând materiale şi manopera, 80.783,64 lei, diferenţa fiind, probabil, proiect, organizare de şantier etc. Dar evident că reţinem preţul total şi, atenţie, probabil că dirigenţia de şantier (dacă a existat) a fost plătită din alţi bani, alt contract de achiziţie publică.
-preţ pe unitate de măsură (metru liniar) – 1388,54 lei. Sau 277,71 euro.

Cum arată un gard/împrejmuire care costă aproape 1400 lei / ml? Priviţi imaginile de mai jos:

Ca să fim bine înţeleşi: 100.000 lei (adică 20.000 de euro) nu a costat parcul (instalaţiile de joacă) ci doar acea temelie.
Care, pe măsurători la faţa locului mai dă nişte valori:
-înălţimea deasupra solului: 42-40 cm, dar sunt zone în care aceasta (în parte teşită dinspre stadion) coboară şi cu câţiva centimetri sub 40),
-lăţimea: 22-24 cm (dar sunt zone în care aceasta are doar 20 cm).

Care este adâncimea în pământ? Estimăm, cu generozitate, un 30-40 cm. Dar sunt voci din Zăneşti care spun că au văzut când au fost făcute lucrările şi ar pune mâna în foc că ar fi vorba de maxim 25 de cm, poate chiar mai puţin.
Dar în calculele de preţ efectiv făcute cu anumiţi specialişti, am mers pe o înălţime totală (în pământ plus deasupra solului) de 80 cm.

Până să ajungem la calculele şi oferte şi lucrări comparative care arată o SUPRAEVALUARE NESIMŢITĂ, hai să vedem cum s-a ajuns la preţul respectiv.

În şedinţa de la sfârşitul lunii aprilie, primarul Ioan Filip le spune consilierilor că acel parc de joacă trebuie protejat cu un GARD. Atenţie, spune GARD, nu TEMELIE:

Pume spune că a pus afacerea la baiţ dar şi că i-a fezandat (pregătit) pe consilieri.

Peste o lună şi o zi, adică pe 30 luna mai, în baza unor bani veniţi de la CJ (celebra împărţire a unor cote defalcate din diverse impozite), primarul propune o rectificare de buget şi o rectificare a listei anuale de investiţii. Foarte important: proiectul de HCL este iniíat chiar de el.

Deci avem 380 mii lei care vin de la CJ, încă 5 mii lei din donaţii, adică un total de 385 mii lei care sunt rapid împrăştiaţi. 35 mii lei pentru ziua de 1 Iunie, 40 mii lei pentru construire grădiniţă (nu există nicio grădiniţă în construcţie, o fi vorba de vreo anexă la cea existentă sau de vreun studiu pentru o viitoare construcţie), 60 mii lei pentru o extindere de reţea electrică, 70 mii pentru proiecte şi avize (lecturarea unor achiziţii de acest tip, plus studii diverse, pe SICAP e un exerciţiu interesant / în acest an, Primăria Zăneşti a achiziţionat, şi nu pe puţini bani) un… studiu de însorire, deşi nu are nicio investiţie în derulare care să presupună o asemenea necesitate), 80 de mii lei pentru reparaţii pe o stradă.
Dar suma cea mai mare merge – să fie primit! – pentru „GARD PARC STRADA VIILOR”. 100.000 lei în cap a propus primarul şi consilierii au votat. Poate că uunii nici nu s-au obosit să se gândească la preţ. Poate că alţii s-or fi gândit dar într-o comună în care primarul e reclamat constant, de 13 ani, pentru fel de fel de combinaţii, la diverse instituţie (Poliţie, Parchet, ITM etc) şi nu se întâmplă NIMIC, dar ABSOLUT NIMIC (până acum câteva săptămâni),m probabil că oricărui opozant îi trece cheful de a mai face opoziţie, de a întreba, în asemenea circumstanţe.

Dar, foarte important, a se reţine SURSA BANILOR: Consiliul Judeţean. Celebra repartizare a banilor din cote defalcate după care, MEREU, unii primari spun că au fost defavorizaţi, şefii CJ spun că ei au făcut împărţeala ca nişte Solomoni dar nimeni, niciodată, nu a văzut criterii clare enunţate, procedura nu a fost never transparentă iar coincidenţele legate de afilieri şi protecţii politice au fost mai mult decât evidente.

Aaa, şi, de obicei, unul din argumentele-alibi ale celor de la CJ ţine de „nevoia de a co-finanţa proiecte cu finanţare europerană sau guvernamentală aflate în curs”. În lista locală, de la Zăneşti, de alocare a acestor bani, vedeţi vreun proiect cu finanţare europeană sau guvernamentală? Noi, nu!

Lunile iunie şi iulie au fost mai de concedii aşa şi, între timp mai venise o tranşă de bani de la CJ (povestim în alt articol, şi mai interesant), era cazul ca primarul să securizeze parcul de joacă cu GARDUL promis, nu?

Observăm că primarul obţine, de fapt, SECURIZAREA SUMEI de 99,975,38 lei (cca 20.000 euro). Un fel de „Baronii [de la CJ] au dat, baronaşii [primarul şi clica] au luat, fie numele cardului binecuvântat…”.

Cei care votează totuşi împotrivă sunt un consilier aflat la primul mandat şi chiar preşedintele de şedinţă care – interesant! – este fostul viceprimar din mandatul trecut, chiar rudă cu Filip, care, în 2024 ia spus PA (politic) primarului şi l-a contracandidat cu alt partid…

Între mutarea sumei de 100.000 de lei (la rectificarea din mai) şi votul sumei de 99.975 lei, nu au dispărut cei 25 de lei (diferenţa între sume, un fel de 30 de bani la metru liniar…) ci şi cuvântul GARD a devenit ÎMPREJMUIRE TEREN.

Gardul trebuie să fie gard, dar împrejmuirea poate să fie şi cu o sfoară, nu?

Dar primarul Filip, ca un adevărat edil generos, le-a oferit consătenilor o temelie…

TEMELIE DE PLATINĂ CU ROSTURI ŞI RUGOZITATE

Unii aţi remarcat în imaginile de mai sus nişte detalii care arată că lucrarea a fost făcută în fugă, că acele cofraje nu s-au „pupat” mereu…
Poftiţi doar câteva amănunte fotografice:

Orice comentarii (din partea noastră) sunt de prisos.
Cert este că dacă DEX-ul ar fi ilustrat şi cu planşe foto, astfel de imagini ar merge la fix pentru sintagma „lucrare de-a-mboulea”.
Nu ştim dacă banii au fost plătiţi integral că nu am reuşit să găsim pe SICAP achiziţia pentru această măreaţă lucrare.
Nici dacă lucrarea a fost supervizată de vreun diriginte de şantier (că apare în lista actualizată de investiţii). Doi diriginţi de şantier sunt deja, graţie colabărării fructuaose cu Filip, cu statut de învinuiţi şi sub control judiciar. Dar dacă o asemenea lucrare a fost parafată de un diriginte de şantier, de membrii unei comisii de recepţie, realizaţi cam cum este cheltuit banul public?

Şi, pentru plutonul de „a furat dar a şi făcut”, tentat să vină cu fel de fel de explicaţii, poate şi cu ideea că urma să apară apoi un gard şi mai frumos. Nu faci temelie pentru gard să nu prinzi şi stâlpii sau să nu laşi locaşuri speciale de prindere.
Deci, clar, Filip a transformat gardul, cu sprijinul complicilor lui, într-o banală temelie. Iar temelia nu e la preţ de gard ci, veţi vedea mai jos, de câteva ori mai scumpă decât un gard…

CARE VREI MAI MULT?

Licitaţiile la Primăria lui Filip nu erau pe principiul CARE DĂ MAI MULT? ci CARE VREI MAI MULT?! Pentru ca din acel „mai mult” să i se întoarcă primarului parandărăt cât mai mare. Au spus-o procurorii DNA (în două comunicate difuzate deja) dar şi instanţa Tribunalului Bacău (la arestarea lui preventivă).

De două-trei zile, Vestea a dat sfoară în ţară că suntem în căutare de constructor pentru o temelie similară. Materiale plus manoperă (deşi la manoperă mai facem un update).
Dar, acum, pe manoperă plus materiale să vedem ce am găsit.

„20.000 lei ÎNCĂRCAT”.

Un patron ne-a făcut rapid calculul, pe lungimea de 72 metri, înălţime totală de 80 cm, lăţime de 25 cm. „4800 lei betonul, 5200 lei fiercul beton, dar pus sănătos, mult, ca la buncăr. Încă 5000 lei manopera şi dacă mai punem organizare de şantier, transport, încărcat încă 5000 lei, rezultă un total de 20.000 lei”, a spus respectivul.
Când i-am spus că la primăria Zăneşti costă tot 20.000, dar nu lei ci EURO (adică 100.000 lei), patronul respectiv a avut un moment de şoc.
„Cu banii ăştia vă fac o casă la roşu, două camere, o bucătărie mică şi baie. Acoperită cu tablă ondulată şi cu tâmplărie termopan. Fără zugrăveli şi utilităţi trase. Garantez că ţine 100 de ani!”, a completat. Când i-am arătat imaginile cu Temelia de Platină de la Zăneşti, şi-a făcut cruce. Şi a spus: „Asta nu e lucrare ci un fel de autodenunţ pentru puşcărie!”.

De mai puín de jumătate din banii aceştia, temelie + gard de beton de 2 metri!

Temelie plus gard, de 2,5 ori mai ieftin

Mai jos, oferta primită de la o firmă care face garduri. Pe variante diverse, lemn, beton, piatră, compozit tip PVC etc:

Tip Gard Manoperă (lei/ml) Cost materiale (lei/ml) Total (lei/ml)
Gard din lemn 100 – 200 80 – 120 250
Gard din beton 150 – 300 100 – 200 400
Gard din piatră 150 – 300 50 – 100 380
Gard din metal 150 – 250 100 – 200 350
Gard din PVC 150 – 220 100 – 200 350
Gard din plasă bordurată 150 – 200 50 – 100 310 – 420 (cu sau fără soclu)
Gard din plasă sudată 50 – 100 5 – 10 55 – 110
Gard din WPC 150 – 200 100 – 150 250 – 350

Preţurile pe metru liniar sunt pentru înălţime de 2 metri.
Un calcul simplu arată că pentru cele mai scumpe garduri, preţul s+ar duce la circa 30.000 lei. Am întrebat de temelie şi ni s-a răspuns că în jur de circa 15.000 lei, maxim 20.000 lei, pentru o lucrare mai pretenţioasă, cu elemente suplimentare la stâlpi şi porţi. Dar lucrarea de la Zăneşti nu are stâlpi sau porţi… Deci între 40.000 lei şi 45.000 lei, temelie plus gard de doi metri.

Pe un site, am fost îndrumaţi direct la un calculator de preţuri. Preţuri actualizate în septembrie 2025:

Calculatorul de prețuri pentru lucrări de împrejmuire
Perimetru (m) 72
Tipuri de gard Gard din beton
Pret total
28,800.00 Lei

Cu stâlpi inclusi cu cu porţile (una mare, una mic) de metal. La temelie aici ni s-au cerut 14.000 lei.
Deci, total, 42.000 de lei, plus nişte bonusuri (reducere de 40% la dispozitive de roţi pentru porţi, cu acţionare de la distanţă şi telecomenzi).

Ca să ne lămurească şi mai bine, un alt constructor ne-a dat exemplul unei lucrări recente, de lângă Piatra Neamţ. Gard nou la Depozitul Rezervelor Statului de la Alexandru cel Bun. Beton, plus stâlpi, plus plăci de beton, plus sistem suplimentar de bare şi mai multe rânduri de sârmă ghimpată: 600 lei pe metu liniar (cu tot cu TVA).
De la 600 lei (dar e si sistemul suplimentar de sârmă ghimpată) la aproape 1400 lei pe metru liniar, este acelaşi raport de supraevaluare de 2,5.
Dar, atenţie, vorbim de GARD pe bune!

DE CE NU L-AU FĂCUT MUNCITORII DE LA PRIMĂRIE?

La Primăria de la Zăneşti, doar vreo jumătate dintre angajaţi sunt funcţionari, specialişti în diverse domenii. Restul sunt: femei de serviciu (vreo 4), muncitori şi agenţi de pază (vreo 5), plus doi muncitori calificaţi care lucrează pe utilaje.
Dacă ne întoarcem la primul calcul, cel cu 10.000 lei pentru materiale, apare obligatoriu întrebarea: de ce nu a folosit Filip proprii muncitori (cu sau fără agenţi de pază) să toarne acea temelie?
R[spunsul vine prompt de la Zăneşti: „Păi aceştia lucrau mai mult la afacerile lui şi ale familiei. Cum să-i ia de acolo, unde lucrau pentru el, în privat, pe bani plătiţi din bugetul Primăriei, şi să-i pună la muncă pentru comună? Dar ştie toată lumea că multe din lucrările de construcţii de la fermă şi de la alte afaceri ale familiei erau făcute cu aceşti oameni, în timpul programului de lucru. De asemenea, şi utilajele Primăriei tot la fel erau folosite. Sau pentru lucrări la terţi, dar banii din închirierea lor, cu tot cu oameni pe ele, nu au ajuns în conturile Primăriei…”.

Jaloane

După toate aceste infomaţii, rămânem cu nişte jaloane:
1.Urma banilor duce, ca sursă, la Consiliul Judeţean Neamţ.
2.CJ nu împarte la comune şi oraşe bani produşi de instituţia judeţeană ci care sunt remişi, în baza unei legi care încurajează dependenţa politică, ca unui organism intermediar.
Şi, apropos de narativul cu „bani pentru cofinanţări proiecte europene sau guvernamentale”, CJ este cel mai comod „organism intermediar”: dă banii la comune, (cică în baza unor cereri argumentate), pe punctaje netransparente sau inexistente dar nu mai verifică cum au fost cheltuiţi banii.
Primarii care sunt în graţiile preşedintelui CJ (care e şi preşdinte PSD Neamţ) Daniel Harpa sau a aliatul PNL primesc bani şi fie îi cheltuie cu folos, fie fac ca Filip.
dacă ar fi luat Filip acei bani (100.000 lei) de la Guvern sau de la vreun minister, GARDUL nu devenea TEMELIE, lucrarea nu era făcută la aşa parametri (ne)calitativi şi sigur nu devenea o lucrare de Platină prin supraevaluarea făcută cu maxim tupeu.
3.Metoda supraîncărcării uriaşe a preţului, nu e nouă, cel puţin pentru Zăneşti.
Din ce spun procurorii DNA în această fază a anchetei, la fel a făcut şi pe celelalte 3 lucrări de la care au pornit percheziţiile, reţinerea şi apoi arestarea lui Filip.

Când vezi asemenea preţuri, când faci comparaţii de bun simţ cu piaţa liberă şi nealterată de ŞPĂGI cu sacul, singura întrebare care rămâne este aceasta: OARE PRIMARUL FILIP A FĂCUT SAU A COORDONAT VREO PROCEDURĂ DE ACHIZIŢIE LA PREŢ CORECT?

VOM REVENI!
(Între timp, poate aflăm şi numele firmei care a primit aşa lucrare, atât de generos plătită).

Daniel VINCA