De la 1 ianuarie 2026, toate taxele locale sar cu 75%. Populația plătește, posturile sinecuriştilor, de neatins…

Parlamentul a votat azi, în ședință comună, legea prin care TOATE taxele locale din România vor fi majorate cu 75%, începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura face parte din pachetul fiscal asupra căruia Guvernul și-a asumat răspunderea în 1 septembrie și care fusese parțial întors de Curtea Constituțională. După corecturile cerute de CCR (eliminarea articolelor privind testele poligraf pentru ANAF, ONJN și Vamă), restul pachetului – adică inclusiv creșterea taxelor locale – a trecut integral. Stiripesurse

Legea a fost adoptată cu 253 de voturi „pentru”, 128 „împotrivă”, 3 abțineri, alți 3 parlamentari neparticipând la vot.

Premierul Ilie Bolojan le-a spus recent primarilor că acest pachet trebuie închis pentru ca, de anul viitor, impozitele pe proprietate și pe mașini să fie majorate, insistând că statul „trebuie să-și încaseze taxele” și să reducă „gap-ul de TVA”.

După TVA 21% din august, vine șocul taxelor locale din 2026

Creșterea de 75% a taxelor locale nu vine în vid. La 1 august 2025 a intrat deja în vigoare primul pachet fiscal, prin care cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate într-o singură cotă de 11%.

Cu alte cuvinte:

• din vara lui 2025, orice bun sau serviciu taxabil standard a devenit mai scump prin TVA 21%;

• de la 1 ianuarie 2026, impozitele locale – pe locuințe, terenuri, mașini – vor fi aruncate în aer cu încă 75%.

În timp ce discursul oficial vorbește despre „disciplină bugetară” și „nevoia de a reduce deficitul”, calendarul real al măsurilor spune simplu: nota de plată a crizei bugetare este pusă direct în cârca populației și a mediului privat.

Deficitul și „austeritatea” – doar jos, la contribuabili

Guvernul justifică aceste creșteri prin necesitatea de a acoperi un deficit sărit din toate țintele europene: peste 8% din PIB în 2024, adică peste 150 de miliarde de lei pe minus, după cum arată analize recente.

Dar dacă te uiți la cine plătește și cine este doar pomenit în discurs, tabloul e cinic:

• contribuabilii sunt loviți concret, cu legi votate, date clare, procente uriașe (TVA 21%, taxe locale +75%);

• „reforma statului” rămâne, deocamdată, la stadiu de promisiune recitată la microfon.

În realitate, aparatul public a continuat să se umfle: România avea în martie 2025 peste 1,3 milioane de bugetari, cu aproape 120.000 mai mulți decât în 2015, dintre care numai în administrațiile locale (primării, consilii județene, prefecturi) s-au adăugat circa 50.000 de funcționari – cu 20% mai mult, în plină „digitalizare”.

În paralel, companiile de stat sunt în continuare câmpul clasic de sinecuri: doar indemnizațiile membrilor din consiliile de administrație (CA) costă statul aproximativ 37 de milioane de euro pe an, pentru 219 CA-uri și 1.553 de oameni „plantati” în aceste structuri. Euronews

Se vorbește, ce-i drept, despre proiecte de lege care să reducă numărul de membri în CA-uri și nivelul indemnizațiilor, dar acestea sunt încă în lucru sau aplicate parțial, în timp ce cetățenii au deja în față cifrele seci: facturi mai mari, bonuri fiscale mai umflate, impozite locale crescute brutal.

Promisiuni sus, legi jos

Diferența e simplă și vizibilă chiar în aceeași zi:

• când e vorba să crească TVA și taxele locale, există lege, vot, termene, procent exact;

• când e vorba să se taie din agenții inutile, institute-fantomă, consilii de administrație îngrășate politic, apar doar formulări de tipul „vom reforma”, „vom eficientiza”, „vom reduce cheltuielile statului” din programe de guvernare și comunicate. tvrinfo.ro+ 1

În traducere liberă: austeritatea în România nu începe niciodată din birourile cu mobilier scump ale instituțiilor centrale, ci din buzunarele celor care nu au nici consilii de administrație, nici contracte cu statul – doar o casă, o mașină și o leafă care se topește între taxe, facturi și rate.

V.N.