Surse: 4.000 de euro pentru un „luminist” din Bucureşti, doar pentru montarea unei piese la T.T.

4.000 de euro, atât a încasat un „luminist” din Bucureşti pentru montarea piesei Alice, anunţă surse ale Vestea. Drept e că, „luministul” în cauză este considerat „artist light desing” (artist în aranjarea luminilor), aşa a şi fost trecut pe afiş.

La solicitarea clară şi fermă a redacţiei Vestea de a oferi sumele defalcate cheltuite cu astfel de „colaboratori externi”, conducerea TT, sub semnătura directoarei Gianina Cărbunariu a refuzat să facă publice aceste informaţii, sub pretextul de a proteja … „confidenţialitatea artiştilor”. Este o evidentă încălcare a Legii 544 privitoare la accesul liber la informaţiile de interes public. Şi Legea respectivă şi practica judiciară în domeniu a statuat că banii publici plătiţi furnizorilor de produse sau de servicii sunt informaţii clar publice, mai ales pe partea de sumă şi de denumire/nume firmă sau colaborator plătit prin contract de drepturi de autor. 

În acelaşi răspuns, cu referire la „luministul de la Odeon” cum a fost prima informaţie primită de Vestea de la un nemţean cunoscător şi siderat că sunt aduşi la Neamţ şi bine plătiţi astfel de maeştri – deşi TT are în schema de personal doi „maeştri lumini” proprii – Gianina Cărbunariu precizează: „Menţionăm că nu am colaborat cu luminişti din alt teatru (pentru prestări servicii de operare lumini) ci am invitat un artist (cu contract de drepturi de autor – persoană fizică) pentru crearea conceptului de light design al spectacolului, concept care a fost preluat şi este operat în reprezentaţiile acestui spectacol de colegii noştri, operatori de lumini din Serviciul Tehnic al instituţiei”.

În traducere liberă, pasajul de mai sus arată că într-un Teatru în care din totalul de 75 de angajaţi doar 25 sunt actori, în care din cei 50 de non-actori ai 20 de angajaţi la Serviciul tehnic printre care şi maeştri de lumini dar şi operatori de sunet-imagine, la o piesă la care aduci şi regizor din afara TT e musai să fie şi un „luminist” extern (că doar englezescul „light” nu înseamnă altceva decât „lumină”) care să se plimbe el de câteva ori pe scenă la repetiţii şi să spună propriilor angajaţi ai teatrului cum trebuie să cadă lumina.
Doar la repetiţie şi premieră, şi apoi pleacă cu cardul plin şi de aplicarea „conceptului” (reflectorul 3 mai tare şi mai la dreapta, reflectorul 5 mai tonat) se ocupă angajaţii care nu visează la aşa plată… 

Nu zice nimeni că omul nu o fi priceput: dar să ai 75 de angajaţi în schema unui teatru (25 actori şi 50 de non-actori) şi să plăteşti simultan şi angajaţii şi stoluri de colaboratori externi dă de înţeles că fie nu eşti mulţumit, ca director, de calităţile propriilor angajaţi, fie angajaţii or fi buni dar ai tu chef să fie plătiţi, regeşte, alţii din afara instituţiei, fie orice altceva.
Coincidenţă sau nu, acelaşi Niculescu este trecut şi pe afişul piesei Frontal (montată chiar de Cărbunariu), ceea ce arată că deja vorbim de o reţetă de succes în filiera lumini-bani.

Refuzând cu obstinaţie să furnizeze sumele defalcate pe fiecare prestator/artist în parte şi invocând şi pretextul halucinant al elemntelor de creativitate din contract (deşi Vestea a precizat în corespondenţa purtată că poate anonimiza date personale sau ceea ce, legal, nu trebuie să devină public), Cărbunariu a furnizat suma totală cheltuită pentru piesa respectivă, în afara cheltuielilor curente cu spaţiul sau cu proprii salariaţi: 91.780 lei. Din care, partea alocată plăţilor colaboratorilor externi („artişti invitaţi în proiect”, aşa sunt denumiţi) este de 55.180 lei.

Din aceşti bani „au păpat” cei care s-au ocupat cu traducere text, adaptare text, regie, creaţie partitură muzicală, scenografie, light design (of course!), desene şi animaţie, după cum spune aceeaşi directoare.

De ce să plăteşti altora traducere şi adaptare text plus scenografie când în Serviciul literar şi artistic ai 9 angajaţi, din care doar 1 este încadrat ca sufleor, restul fiind: şef serviciu (1), regizori artististici (2), scenograf (1), consultant artistic (3), secretar literar (1)?

De ce sunt aşa de secrete informaţiile concrete legate de sumele distincte încasate de aceşti „artişti invitaţi în proiect”?

În aceeaşi corespondenţă purtată cu Vestea, Cărbunariu invocă drept motiv al dosirii acestor informaţii clar de interes public şi aserţiunea „de a proteja interesele instituţiei noastre care are nevoie de o bună colaborare cu artişti naţionali şi internaţionali, în condiţii legale şi etice”. 

Fix pentru aceste condiţii legale şi etice, Vestea îi va da întâlnire directoarei Cărbunariu în instanţă.
Ca să înveţe ce înseamnă transparenţa prevăzută de lege în cheltuirea banului public. Până atunci, nu ar strica să ia o consultanţă pe acest domeniu de la juriştii Consiliului Judeţean Neamţ, instituţie care nu doar că este la câţiva metri de TT dar care finanţează – oops!, din bani publici – activitatea teatrului.

 

Vom reveni.

Daniel VINCA

surse foto: aarc.ro, Vestea

Comentarii Facebook

One thought on “Surse: 4.000 de euro pentru un „luminist” din Bucureşti, doar pentru montarea unei piese la T.T.

Lasă un răspuns