
În satele și orașele din județul Neamț, dar și în restul Moldova, trecerea dintre ani nu era marcată doar prin petreceri sau obiceiuri publice, ci mai ales printr-un set de superstiții discrete, ținute în familie, menite să aducă noroc, sănătate și rod bogat în anul care vine.
Norocul casei și al banilor
Una dintre cele mai răspândite credințe era ca, la miezul nopții, fiecare membru al familiei să aibă bani în buzunar, semn că anul următor nu va fi lipsit de câștig. În multe gospodării din Neamț se evita cu strictețe împrumutul banilor în ajunul Anului Nou și în prima zi din ianuarie, pentru că se spunea că „îți dai norocul din casă”.
Tot din aceeași categorie făcea parte și interdicția de a arunca gunoiul, de a mătura sau de a spăla în prima zi a anului – gesturi considerate semne de risipă a belșugului.
Cine intră primul în casă
În multe sate moldovenești, inclusiv din Neamț, se credea că prima persoană care trece pragul casei după miezul nopții influențează tot anul. Ideal era să fie un bărbat, considerat aducător de noroc și stabilitate. Unele familii își „aranjau” discret această intrare, chemând un vecin sau o rudă.
Masa de Revelion și alimentele „cu semn”
Masa trebuia să fie bogată, nu din lăcomie, ci ca simbol. Sarmalele, piftia, cârnații și carnea de porc erau considerate semne de putere și continuitate. În schimb, în multe zone se evita carnea de pasăre, pe motiv că „norocul zboară”.
Peștele era acceptat și chiar recomandat, fiind asociat cu trecerea lină prin greutăți, „ca peștele prin apă”.
Semne pentru vreme și agricultură
În Moldova rurală, Anul Nou avea și o dimensiune agrară puternică. Un obicei cunoscut și în Neamț era cel al cepei puse la fereastră: 12 foi de ceapă, câte una pentru fiecare lună, presărate cu sare. Dimineața, oamenii verificau care foi erau umede sau uscate, interpretându-le ca semne pentru lunile ploioase sau secetoase.
De asemenea, se spunea că prima zi a anului nu trebuie petrecută în lene, pentru ca anul să fie harnic și cu spor în muncile câmpului.
Liniștea în familie, semn pentru tot anul
O superstiție des întâlnită în Neamț era aceea că nu e bine să te cerți, să plângi sau să vorbești de rău pe cineva în noaptea de Revelion. Starea de spirit de la miezul nopții era considerată o „pecete” pusă peste întreg anul.
Unii bătrâni mai spuneau că cine doarme la miezul nopții va fi somnoros și lipsit de chef tot anul, motiv pentru care toată casa rămânea trează, chiar și copiii.
Departe de spectacolele publice, aceste superstiții au fost, generații la rând, modul prin care familiile din Neamț și Moldova încercau să-și pună anul sub semnul rânduielii, speranței și echilibrului – cu gesturi mici, dar pline de sens.
S.T.



