Sarmiza Andronic (PRU): Judeţul Neamţ este o ladă de zestre care stă încuiată!

poza

Sarmiza Andronic – candidat PRU Neamt pentru Camera Deputaţilor

Reporter – Doamnă Sarmiza Andronic, sunteţi unul din mulţii candidaţi care cereţi votul nemţenilor. Programe electorale frumoase – chiar desenate cu grafice pe măsură – ne sunt oferite de toţi candidaţii. De ce credeţi că vă vor vota nemţenii pe dumneavoastră?

Sarmiza Andronic – Nu cred ci ştiu asta. Spre deosebire de alte partide, de alţi candidaţi, eu şi colegii mei de la PRU – adică de la Partidul România Unită – avem în însăşi denumirea formaţiunii noastre politice principalul nostru crez: o ţară mare cum a fost odată, o naţiune unită nu dezbinată! Iar o ţară şi oamenii ei sunt puternici dacă sunt împreună. Vedem pe la politicienii aceştia care par lipiţi de scaune sentimente de paradă, patriotism de faţadă. Dar românii nu mai pot fi păcăliţi. Toate partidele astea cu vechime de la Revoluţie încoace – când adversare, când împreună la guvernare – i-au minţit nonstop pe oameni. Din fericire, românul are în fibra sa nu doar bunacuviinţă proverbială dar şi măsura adevărului. PRU este singurul partid care nu doar că s-a declarat ci este al României Unite, al românilor uniţi, al românilor de pretutindeni. Al românilor adevăraţi, educaţi cum se cuvine în familia tradiţională românească, al românilor legaţi cu sufletul dar şi cu mintea de strada sau uliţa copilăriei, de obiceiurile curate moştenite din străbuni, de tradiţiile locului…

Reporter – Deci privim spre viitor ancoraţi în tradiţii…

Sarmiza Andronic – Da! Cu siguranţă da! Şi sunt atâtea motive. Şi educative, şi sociale, şi economice… Să încep cu cele economice. Păi judeţul Neamţ este ca un adevărat filon din care nu a fost descoperit decât un capăt. Oportunitatea dezvoltării turismului nu poate ocoli tradiţiile acestor locuri. Judeţul Neamţ este ca o ladă de zestre care stă încuiată. Şi vă spune asta o româncă mândră, care a străbătut ţara-n lung şi-n lat şi nu puţine ori am depăşit şi graniţele. Din păcate, când vine vorba de turism la Neamţ vorbim doar Muntele Ceahlău, de mănăstirile astea minunate, un pic de Cetatea Neamţului şi de Ozana lui Creangă dar parcă doar de atât. Parcă nu vrem să vedem ce e în spatele acestor minuni. Alte minuni!
Ca să vă dau doar un exemplu, că tot suntem în perioada premergătoare Sărbătorilor de iarnă, m-aş referi la tradiţiile specifice acestor locuri. de la obiceiurile populare păstrate în unele sate absolut nealterate – Jocul Căiuţilor, Colindele Sfinte, Cântecul Stelei şi multe altele – până la ritualurile chiar de influenţă gastronomică din jurul Crăciunului şi a pregătirii bucatelor. De ce să nu facem din toate acestea un mixt de ofertă turistică. Da, vor spune unii că ar fi vorba de o ofertă de nişă, punctuală ca interval temporal. Nimic mai fals şi aş completa cu şezătorile din Neamţ. Doamne, ce şezători se mai păstrează nu doar în mentalul colectiv ci chiar în practica locurilor. Românii dar şi alte naţii dau uneori bani – bani buni – să meargă într-un concediu în care tradiţia populară înseamnă două dansuri şi trei farfurii sparte. Program artistic de un sfert de oră! Noi de ce să nu „vindem” – în sens pozitiv, tradiţia şezătorii care nici nu e monotonă pentru că e pigmentată cu diversele momente de peste an? Eu cred că gospodinele sau fetele şi flăcăii dintr-un sat nici nu ar cere bani dacă ar fi invitaţi, măcar o dată pe săptămână, la o pensiune unde să prezinte aceste nestemate din lada de zestre a tradiţiilor…

Reporter – Dar nu vă mai opriţi când vorbiţi pe acest subiect…

Sarmiza Andronic – Da? Nu mi-am dat seama… V-am spus că sunt o româncă care a bătut toată ţara asta. Am încă amintirea şezătorilor din vacanţele petrecute la bunici. La Bistriţa Năsăud, în Maramureş… Dar ce şezători au fost, încă sunt şi sigur s-ar mai putea organiza şi în Neamţ. Am auzit că un mănunchi de doamne au reînviat aceste tradiţii în comuna Borleşti. Că unele dintre ele cos din nou ii precum cele moştenite de la bunicile lor. Ba chiar şi la Piatra Neamţ au fost câteva evenimente similare. ca să nu mai spun de acest filon al tradiţiilor de pe Valea Muntelui sau din zona Tîrgu Neamţ. Şi ştiţi ce uităm de multe ori? Să le mulţumim celor care – indiferent că sunt instructori cu atestate sau amatori cu inima cât un munte – menţin vie această flacără a tradiţie, a românismului, a portului şi obiceiurilor tradiţionale. Avem un ansamblu fabulos – spun asta fără să exagerez deloc – la Vânători Neamţ în spatele căruia e munca unei doamne de la catedră care ar merita o statuie pentru ceea ce face. Avem inimitabilii Căiuţi din Neamţ la Borleşti şi la Zăneşti, avem Banda lui Jianu la Ştefan cel Mare dar şi în alte localităţi, avem Urşii de la Grinţieş care i-ar putea concura oricând pe cei de la Asău, avem tot mai multe Ansambluri folclorice cu instructori care au activat la „Floricică de la Munte”, avem Ansamblul de copii de la Mărgineni… E puţin? Dacă lângă aceste ansambluri folclorice sau de datini – perle deja cunoscute – am adăuga şi acele tradiţii care parcă sunt intenţionat ţinute „mai discrete”, judeţul Neamţ ar fi capitala tradiţiilor româneşti…

646x404-1

Reporter – „Mai discrete”… La ce vă referiţi?

Sarmiza Andronic – La multe. Am dat exemplul cu şezătorile. Dar mai sunt şi altele. Nu sunt extremistă dar nu mi se pare chiar în regulă ca în judeţul Neamţ să fie vândute la greu obiecte de artizanat fabricate în serie de meşterii din Harghita. Pentru Dumnezeu, acesta este judeţul în care a trăit meşterul Nicolae Popa, cel pe care experţi de renume l-au numit „un Brâncuşi nativ”. Şi câţi astfel de „Brâncuşi” mai există în continuare!… Neamţul este unul din judeţele unde la sate fierarii bat în continuare potcoavele, unde nu doar că mai găseşti ci funcţionează războaie de ţesut, unde încă se mai fac ii adevărate, româneşti, nu chinezisme care se rup după prima spălare. În Neamţ sunt unele din puţinele locuri din ţara asta unde nunta nu e doar plicul şi artificiile şi e un eveniment care începe de dimineaţa, cu plecare de la casa mirelui la cea a miresei, cu tradiţii, cu oraţii specifice, cu vornicelul care conduce tot evenimentul. E un tipic unic, păstrat încă în satele din Neamţ. Aceste tradiţii sunt o avere fabuloasă. Şi cum spuneam mai devreme, această resursă are valenţe şi economice, şi sociale dar mai ales educative. Tinerii care trec prin experienţa acestor ansambluri şi tradiţii ştiu nu doar ce e munca fizică, în gospodărie dar şi munca depusă la repetiţii pentru ca actul cultural să iasă fără cusur. Ştiu ce e organizarea, ştiu ce este respectul faţă de cei din jur.

Reporter – Dacă nu e respect, intervine Vlad Ţepeş!…

Sarmiza Andronic – Hm… Asta e ironie, dar trecem peste… Să ştiţi că aşa cum îl avem drept simbol, pe sigla partidului, pe Vlad Ţepeş, putea fi şi Mihai Viteazul sau Ştefan cel Mare. Pentru că suntem singurul partid care nu vorbeşte doar la alegeri de România Unită ci asta simţim, asta vrem să construim. Şi noi, românii am fost binecuvântaţi nu doar cu Feţi-Frumoşii din poveştile humuleşteanului Ion Creangă ci şi cu conducători de legendă. Pentru înaintaşii noştri, cuvinte precum solidaritate, eroism, familie, credinţă, naţionalism, sacrificiu, demnitate nu au fost lozinci. Au fost un mod de viaţă. Au ştiut să-şi trăiască viaţa frumos şi bine, cu respect faţă de credinţă şi Neam şi nu au stat nici cu capul plecat. Uitaţi-vă la muntenii frumoşi din Neamţ, la oamenii de pe Valea Muntelui. Gospodari, harnici, plini de respect faţă de cei din jur dar care emană ideea de oameni liberi, de oameni care nu pun genunchiul în pământ decât pentru o Sfântă Rugăciune…

Reporter – Da, dar acum oamenii aceştia liberi, mai ales tinerii, pleacă din sate, pleacă chiar din ţară…

Sarmiza Andronic – Da, pleacă, pentru că asta le-au tot oferit cei care au condus această ţară, de 27 de ani încoace. Dar a venit momentul să spunem, cu toţii: Gata! Alte partide i-au vrut pe români, pe nemţeni, săraci şi umili. Noi, cei din echipa PRU vreo o Românie Unită pentru oameni liberi şi puternici. Nemţenii se pot ridica. În democraţie, singura Revoluţie e cea a votului. De aceea le adresez un mesaj de suflet nemţenilor: haideţi ca împreună să reconstruim această ţară aşa cum ne-au lăsat-o moşii şi strămoşii noştri; a venit timpul să nu mai întoarcem şi celălalt obraz, să punem pâinea pe masă doar pentru cei care ne merită bunăcuviinţa iar pe ceilalţi dă-i dăm de-a berbeleacul la vot! Pe 11 decembrie să votăm PRU pentru o Românie Unită, cu oameni liberi!

Reporter – Vă mulţumesc.

A consemnat D.VINCA / ADV

cop-sarmiza-pru

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns