Ritmuri din Mexic și Indonezia, emoție din Ucraina la Festivalul Internațional de Folclor 2022

Ritmurile antrenante, celebrele pălării sombrero ale bărbaților și fustele ultracolorae latino-americane ale trupei mexicane și ritmurile exotice ale grupului din Indonezia vor fi completate de prestațiile unor ansambluri din România (inclusiv din comunități de minorități) și, probabil, cireașa de pe tort va fi un ansamblu românesc de la Suceava dar care aduce pe scenă tradițiile minorității ucrainene.
Numele ansamblului ucrainean din România este… Cervona Kalena, adică fix titlul celui mai cunoscut cântec ucrainean (de sorginte populară dar prelucrat acum un secol de un celebru compozitor). De câteva luni încoace, acest cântec a devenit, practic, un al doilea imn al Ucrainei, fiind cântat de refugiați în țările în care au ajuns, de militarii aflați pe front, de artiști din lumea întreagă în semn de solidaritatea cu poporul ucrainean.

Cervona Kalena reprezintă numele unei plante cunoscută drept călinul roșu (sau călina roșie), denumirea folosită în botanică fiind de Viburnum.

Mai jos, integral, comunicatul de presă remis de Centrul pentru Cultură și Arte Carmen Saeculare.

 

…………….

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL”, ediția a XXIII-a

Între 5-7 august 2022, în organizarea  Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, finanțator Consiliul Județean Neamț, va avea loc a XXIII-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „CEAHLĂUL”.La ediția curentă, alături de Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, vor participa ansambluri reprezentative pentru țări din afara Europei – Mexic: Grupul de folclor Alianza” din Saltillo, respectiv Indonezia: Grupul folcloric „Jepun Bali” – precum și grupuri folclorice ale minorităților din țara noastră: ucraineană – Ansamblul ,,Cervona Kalena” din localitatea Negostina (Suceava) –, maghiară – Ansamblul folcloric „Búzavirág” Brașov –, greacă – Ansamblul de dansuri „Efthymos” și grupul vocal „Dionysos”, ambele din Brașov. De asemenea, pe scenele Festivalului va urca și Ansamblul folcloric „Brâul roșu” din Piatra-Neamț, cu un program de dansuri săsești.Anul acesta, vor fi spectacol (începând de la ora 19:00) în centrele orașelor Piatra-Neamț (5 și 7 august) și Târgu Neamț (6 august). În primele două zile este programată parada portului și dansului tradițional, pe arterele centrale, trasee devenite tradiționale și cunoscute deja publicului Festivalului: în Piatra-Neamț, pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Cultură a Sindicatelor – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlău” – Teatrul Tineretului; în Târgu Neamț, Primărie – sensul giratoriu Spital – Biserica „Adormirea Maicii Domnului”.În cadrul spectacolelor de deschidere și de închidere, pe lângă suitele de dansuri ale ansamblurilor participante, Festivalul programează două concerte extraordinare cu nume consacrate ale folclorului românesc de pe ambele maluri ale Prutului: Ansamblul etnofolcloric Ștefan Vodă” din Căpriana, Republica Moldova, și îndrăgiții interpreți de muzică populară Ionuț și Doinița Dolănescu.***Festivalul Internaţional de Folclor „Ceahlăul” a fost creat în 1991 cu scopul de a celebra bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor adânc înrădăcinate în cultura diverselor popoare. Prin promovarea dansurilor, cântecelor, obiceiurilor şi portului din toată lumea, Festivalul, care la primele două ediții a purtat titulatura de COMORILE CEAHLĂULUI, şi-a propus, încă de la început, să crească interesul asupra diversităţii culturale, dar şi asupra prezervării formelor de artă tradiţională care conferă unei culturi identitatea sa.În cadrul ediţiilor de până acum, au participat peste o sută de ansambluri folclorice din peste treizeci și cinci de ţări ale Europei, Asiei, Africii şi ale celor două Americi. Festivalul a adus, prin urmare, de-a lungul anilor, în judeţul Neamţ, peste trei mii de invitaţi din Mexic, Italia, Spania, Franţa, Armenia, Vietnam, Bulgaria, Polonia, Belgia, Albania, Marea Britanie, Grecia, Olanda, Elveţia, Finlanda, S.U.A., Cehia, Slovacia, Slovenia, Israel, Serbia, Muntenegru, Turcia, Macedonia, Ungaria, Ucraina, Congo şi Republica Moldova, Egipt, ca să enumerăm doar o parte dintre țările participante.La fiecare ediţie, Festivalul Internaţional de Folclor „Ceahlăul” este o adevărată sărbătoare a culorilor, muzicii şi dansului. Evoluţiile scenice extraordinare ale ansamblurilor internaţionale şi ale celor româneşti, impresionantele parade folclorice, întâlnirile pe tema dansului şi cântecului tradiţional sau serile de socializare între invitaţii de pretutindeni creează, cu adevărat, o atmosferă specială.
***Formații participante
GRUPUL FOLCLORIC „JEPUN BALI” (INDONEZIA)
Aparține Asociației pentru cultură balineză „Jepun Bali“, având în repertoriu spectacole de muzică și dansuri tradiționale din Indonezia.Încă de la înființare (2017), Asociația pentru cultură balineză „Jepun Bali” a avut o activitate
artistică bogată, fiind susținută întotdeauna de Ambasada Indoneziei la București.Grupul folcloric „Jepun Bali” are în componență orchestra tradițională indoneziană (gamelan), cea care folosește instrumente specifice Sud-Estului Asiei. Pata de culoare a programelor artistice este data de corpul de dansatori.Orchestra gamelan și dansurile indoneziene sunt foarte puțin cunoscute în România, deși în alte țări din Europa de Vest, sau de pe alte continente (S.U.A., Canada, Japonia), acestea sunt binecunoscute încă de mai bine de jumătate de secol, existând numeroase evenimente și festivaluri dedicate acestora.În țara noastră, spectacole cu muzică și dansuri tradiționale din Indonezia au avut loc în ultimii ani, în diferite spații din București: Sala Mare a Ateneului Român, Sala „Enescu” a Universității Naționale de Muzică, Aula Palatului „Cantacuzino”, Palatul „Suțu”, Grădina Casei „Filipescu-Cesianu”, Sediul Ambasadei Indoneziei, Parcul I.O.R., la Romexpo, dar și în alte locuri, în cadrul unor evenimente precum: Festivalul „World Experience” (2018), „Asia Fest” (2018), Târgul de Turism al României (2018), Festivalul „Museicorum”, asociat Festivalului Internațional „George Enescu” (2019), Festivalul „Noaptea Muzeelor” (2019).În țară,  Grupul folcloric „Jepun Bali” a participat la Festivalul Internațional de Folclor „Cântecele Munților”  (Sibiu, 2020), și la Ziua Dacilor Liberi  (Oncești, 2021).Până în prezent, marea majoritate a spectacolelor Grupului folcloric „Jepun Bali” au avut loc în București. Anul acesta, Asociația „Jepun Bali” are în proiect evenimente în orașe precum Piatra-Neamț, Târgu Neamț,  Timișoara, Cluj-Napoca și Chișinău.
GRUPUL DE FOLCLOR „ALIANZA (MEXIC)Mexicul este o țară care atinge simțurile și lasă amintiri de neuitat tuturor celor care au vizitat-o. Moștenirea culturală a acestei țări este bogată, colorată și influențată de civilizațiile antice aztece și mayașe, precum și de colonizarea europeană. Tradițiile și obiceiurile sunt diverse și fiecare regiune are propriile sărbători culturale.Poporul mexican este cunoscut pentru pasiunea și entuziasmul cu care își trăiește viața. Nu altfel sunt și membrii Grupului folcloric „Alianza”, din Saltillo, capitala statului Coahuila, din Nord-Estul Mexicului, cel mai vechi oraș al zonei.Artiștii mexicani dau dovadă de cel mai înalt profesionalism și dragoste pentru comorile spiritual ale înaintașilor lor.Ca ansamblu independent, grupul și-a început activitatea în 1999. De atunci, în fiecare vară, participă la festivaluri internaționale de folclor pe întreg Mapamondul, unde prezintă o parte din bogăția lor folclorică.Grupul include tineri artiști care implementează proiecte legate de tradițiile și obiceiurile populației locale înainte de invazia spaniolă, înainte de secolul al XIX-lea. Repertoriul include dansuri și obiceiuri din nouă regiuni diferite ale țării, incluzând și acompaniamentul muzical al mariachilor.În programul artistic al ansamblului, un loc special este dedicat mitologiei mexicane, prezentată într-un mod nealterat, aducând stări de spirit speciale, fervoare creativă, emoție și încărcătură spirituală.ANSAMBLUL ,,CERVONA KALENA” – LOCALITATEA NEGOSTINA, SUCEAVA Ansamblul s-a înfiinţat în anul 2011, în localitatea Negostina, aflată la opt kilometri de graniţa cu Ucraina, localitate cu populaţie majoritar ucraineană.La început, ansamblul a evoluat sub numele „Nehostenka”. În efortul de a găsi o formă legală de sponsorizare, coordonatorul formaţiei, profesorul Iulian-Petru Chideşa, a înființat, în luna martie 2013, Asociația Culturală „Cervona Kalena” şi a schimbat şi numele grupului în ,,Cervona Kalena”- „călina roşie” un simbol al Ucrainei, legat de locurile natale şi casa părintească.
Formația este alcătuită din 32 de membri, cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani, elevi ai Școlii Gimnaziale Negostina și ai Colegiului Tehnic ,,Lațcu Vodă” Siret.Prin activitatea desfăşurată, Ansamblul ,,Cervona Kalena” promovează atât tradiţiile şi obiceiurile ucrainene cât şi cele  româneşti.Într-un timp relativ scurt, Ansamblul a reuşit să desfăşoare o bogată activitate, care include spectacole organizate cu ocazia sărbătoririi zilelor diferitelor oraşe şi comune – Milişăuţi, Siret, Rădăuți, Iaşi: „Târgul de toamnă – Produs în Bucovina”, „Sărbătoarea minorităţilor” – în oraşele Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, alături de Ansamblul Profesionist „Ciprian Porumbescu”, Festivalul „Convieţuiri” de la Ulma sau „Zilele olarului” de la Rădăuţi.
Palmaresul formaţiei conține Marele Premiu și Premiul de popularitate obţinute la „Olimpiada tinerilor” de la Bacău, Premiul I la „Peştişorul de aur” – Suceava, locul I la faza locală şi la cea judeţeană a Festivalului „Comori de suflet românesc” şi o semifinală la show-ul TV „Românii au talent”.Prin activitatea desfăşurată, Ansamblul promovează atât tradiţiile şi obiceiurile ucrainene, cât şi pe cele româneşti.  Coordonatorii ansamblului sunt: Iulian-Petru Chideşa şi Cristina Chideșa.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „BÚZAVIRÁG” – „ALBĂSTRIŢA” BRAȘOVAnsamblul Folcloric „BÚZAVIRÁG” – „ALBĂSTRIŢA” din Braşov, cu o tradiție de peste 70 de ani, a fost înființat de profesorul Reiff István, cel care a coordonat artistic spectacolele grupului până în decembrie 2007.Scopul creării ansamblului a fost valorificarea folclorului maghiar din Ţara Bârsei (cântece, dansuri, balade, obiceiuri), reprezentarea segmentului de populație maghiară din judeţ la toate manifestările culturale, concursuri, festivaluri de pretutindeni.Ansamblul Folcloric „Búzavirág” – „Albăstriţa”  a reprezentat Braşovul şi România în multe concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale din Ungaria, Slovacia, Austria, Germania, Turcia, Grecia, Cehia, Israel, Macedonia și Muntenegru, scoțând în evidență costumele, coregrafia și muzica reprezentative folclorului maghiar din Ţara Bârsei și din alte zone cu populație maghiară.Repertoriul ansamblului conţine treisprezece suite de dansuri populare maghiare şi două suite de dansuri româneşti de perechi şi șase dansuri de fete.Membrii ansamblului sunt selectaţi – în mod tradiţional – din rândul elevilor voluntari ai Colegiului Naţional Áprily Lajos, Brașov.Ansamblul este condus de prof. Reiff Zsuzsa, coregrafii fiind: Reiff István, Sólyom Tamáș și Rodé Elvira.ANSAMBLUL DE DANSURI „EFTHYMOS” și GRUPUL VOCAL „DIONYSOS”, Brașov

Așa cum se știe, românii si grecii fac istorie împreună. Ambelor popoare le sunt comune valorile patrimoniale din Balcani iar păstrarea tradițiilor în forma lor autentică le-a asigurat vitalitate și rezistență peste secole, menținându-le identitatea și credința ortodoxă nealterată.

Grupurile artistice „EFTHYMOS” și „DIONYSOS” aparțin Comunității  Elene din Brașov, care, prin toate activitățile și formațiile sale, a susținut nedistorsionată credința, tradițiile și valorile culturale, istorice și artistice ale impresionantei civilizații grecești, printr-o implicare extrem de activă în tot ceea ce înseamnă viața culturală a orașului și prin prezența dorită și îndrăgită la toate manifestările de impact ale minorităților la nivel național.Ansamblul de dansuri tradiționale grecești „Efthymos” , condus de Codrin Rotaru Diaconescu, prezintă dansuri din imensul și  inegalabilul tezaur  folcloric, din toate zonele Greciei.
Grupul vocal „Dionysos”, condus de  Doscas Hristache Dick, are un repertoriu divers, reușind să poarte publicul pe aripi de iubire, dor și bucurie.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „BRÂUL ROȘU”Fondat în anul 2017, ansamblul aparține Asociației culturale folclorice „Nae Rotariu”. Are în componență persoane tinere care își propun să promoveze dansul și tradițiile folclorice românești.În atenția ansamblului se află și dansurile minorităților etnice din România.Ansamblul valorifică deopotrivă obiceiuri și tradiții de nuntă, de iarnă și ale altor sărbători importante ale românilor.Din palmaresul grupului, am reținut participarea la evenimentul prilejuit de înfrățirea comunei Gârcina (Neamț) cu localitatea Vailly sur Sauldre din Franța; participarea spectacolul la „Duelul Ansamblurilor”,  din cadrul emisiunii „La Măruță”, în Decembrie 2017 și în Ianuarie 2018;  participarea la concursul „Cântec și joc strămoșesc” (Ocna Mureș), obținând locul II; participarea, ca partener, la proiectului „Trăim și simțim românește. La frați nu se pun hotare”, dedicat Centenarului Marii Uniri, proiect inițiat de Școala gimnazială numărul 8 din Piatra Neamț și de două școli din Chișinău și satul Izvoare din Republica Moldova; participarea la concursul „Nestemate populare pe Plaiuri nemțene: Valerica Patrichi”, obținând Trofeul concursului regional; participarea la Festivalul internațional de folclor „În grădina cu flori multe” (Cernăuți,  Ucraina), competiție la care Ansamblul „Brâul Roșu” a obținut locul II; participarea la concursul „De Dragobete, iubește românește” (Tașca, Neamț), obținând Premiul de Excelență;  participarea la Festival concurs „Flori în Bucovina” (Rădăuți, Suceava), cucerind locul I; participarea la Concursul interjudețean de folclor „Șezătoarea copiilor” (Fălticeni, Suceava), obținând locul I.Coregrafa Ansamblului folcloric „Brâul Roșu” este Cătălina Dumitrachi,  născuta într-o familie de dansatori și culegători de folclor din zona județului Neamț. Ea a reușit să pună în valoare jocurile populare din ținutul natal, precum și din celelalte regiuni ale Moldovei, chiar și din patrimoniul muzical-coregrafic etnic și european, cum ar fi cel machedonesc, țigănesc, grecesc, bavarez.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE”Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De mai bine de cinci decenii, Ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. Indiferent că au venit în faţa publicului român, a celui francez ori a celui turc, dansatorii nemţeni s-au remarcat prin originalitatea şi autenticitatea repertoriului alcătuit din dansuri reprezentative pentru toate zonele etnofolclorice ale României. Au impresionat, prin cromatica şi frumuseţea costumelor populare, virtuozitatea, ritmul şi acurateţea interpretării, publicul din Franţa, Italia, Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia sau Olanda. Peste tot au pus în valoare frumuseţea folclorului acestui colţ de lume, în care autenticul rămâne încă puternic înrădăcinat în realitate, dar, mai ales, în suflete.Din 1990, Ansamblul activează sub egida Centrului Creaţiei Populare Neamţ (cu statut de ansamblu de amatori), iar din 2001, sub egida aceleiaşi instituţii, reorganizată şi redenumită (devenită Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ), cu finanţare de la Consiliul Judeţean Neamţ.Devenit în martie 2002 ansamblu profesionist, „Floricică de la munte” cuprinde o formaţie de dansuri tradiţionale, o orchestră de folclor, dar şi o formaţie de obiceiuri de iarnă care aduce pe scenă cele mai frumoase jocuri de măşti specifice zonei Neamţ (căiuţi, capra, ursul, mascaţii etc.).Încă de la fondare, formaţia a câştigat importante premii naţionale la festivalurile de folclor din Bistriţa Năsăud, Constanţa – unde a câştigat trei Premii I, un Premiu II şi Marele Trofeu, la Iaşi – Festivalul „Trandafir de la Moldova”, Cluj – „Serbări Transilvane”, Bacău – „Bobocelul”, Suceava, Harghita – „Subcetate în sărbătoare”, Voşlobeni.În plan internaţional, Ansamblul „Floricică de la munte” a obţinut premiul „Le Sacre du Choreographie” la Festivalul internaţional de folclor Reims (Franţa), Marele Premiu „Toporaşul de aur” la Zakopane (Polonia), precum şi distincţii la Festivalul de la Zavet (Bulgaria), Festivalul de folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul de la Loveci (Bulgaria), Festivalul internaţional de folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Santa Elena din Sardegna (Italia) sau Festivalul internaţional „Olympus Katerini” (Grecia), Festivalul de la Adapazari (Turcia).„Floricică de la munte”, prin tot ceea ce reprezintă, conservă în cel mai înalt grad formele tradiţionale ale folclorului românesc. Repertoriul actual cuprinde cântece şi jocuri populare din cele mai importante regiuni etnofolclorice româneşti – Moldova, Oaş, Maramureş, Oltenia şi Dobrogea, precum şi din subzone folclorice, precum Neamţ, Bacău, Bucovina, Valea Moldovei, Valea Bistriţei, Sibiu, Cluj, Bistriţa-Năsăud.
……….
V.N.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.