Sărbătoarea Războienilor (mixt de ceremonie militar-religioasă și zi de comună) este, de ani de zile, un moment aparte în peisajul „petrecerilor” de comune din județul Neamț, departajarea pozitivă făcând-o prima parte a programului.

Semnatarul acestor rânduri are la activ participări la vreo minim 10 astfel de manifestări, în mare parte consecutive și, din această postură, poate emite (nu ca vreun anbalist cu pretenții dar măcar ca un spectator avizat) concluzia unei degradări pe partea de solemnitate și organizare, prin prisma unor detalii remarcate la acțiunea de ieri.

Oleacă de protest șoșocist, cu activiști USR și PNL…

Publicația Vestea a susținit dintotdeauna dreptul și nevoia existenței vocii Opoziției. Am scos în față opozanți ai unor șefi sau baroni din administrație, tocmai din convingerea că majoritatea spre absolută duce la diktat…
Dar, în același timp, susținem și ideea de limite de bun simț. Adică nu poți protesta sau vocifera – zicem noi – chiar oriunde și oricum. Expresia „a fluiera n biserică” vine fix din această idee, a respectării unor reguli și cutume.

Exact despre asta a fost vorba ieri când doi consilieri opozanți (aleși locali și în actualul mandat dar și în cel care începe din toamnă) au folosit momentul pentru niște reproșuri strigate primarului.
Primarul este Bogdan Țarălungă (actualmente PSD, fost, cu ceva mandate în urmă, la PNL) iar cei doi vocali adversari de ieri sunt Costel Misăilă (USR) și Cristian Liciu (PNL). Cu amendamentul că dintre cei doi mai strident a fost USR-istul, Liciu aruncând doar vreo 2-3 replici.

Intensitatea maximă a strigătelor șicanatoare a fost la momentul discursului primarului, dar astfel de replici au țâșnit pe parcursul întregii ceremonii, inclusiv la depunerea de coroane (mai exact când delegația Primăriei Războieni făcuse stânga-mprejur dinspre monument spre „loja oficială”.

Practic, momentele respective au amintit de hărțuielile patentate în parlament de alde Șoșoacă sau Simion sau în public de alde Mălin Bot sau „Ceaușescu” și alți pretinși influenceri care nu știu (nu vor) să facă diferența dintre dreptul la opinie și țigănie… (nu în sens etnic ci în sens de zgomot și ceartă căutată dinadins).

De punctat că la câțiva metri de echipa de zgomote era și o echipă de 3 jandarmi care nu au intervenit deloc. Poate că au crezut că nu e cazul sau au așteptat să le ceară sprijinul cineva dintre organizatori…

Măgarul chiar rage, la propriu! În fata trupelor aliniate, cu drapel de luptă…

Strict și la obiect, acea parte din titlu care se referă la celebrul animăluț nu este vreo metaforă. nu. Pentru că tot ieri, un astfel de episod s-a întâmplat la propriu. Real. Cum necum, în fața zonei cu oficiali, un pic lateral stânga, au apărut la un moment dat nenea Toader și măgărușul lui, Ghiocel. Fix în partea în care se afla jumătate din trupa militară, adică în fața zonei unde era și drapelul de luptă.

Împodobit (împopoțonat?) cu diverse panglici tricolor măgărușul este, de câțiva ani, un punct de atracție pentru copiii care participă la fel de serbări câmpenești sau festivaluri unde apare și ineditul duet.
Și, conform legilor lui Murphy, măgărușul Ghiocel s-a apucat să-și etaleze produsul corzilor vocale fix când… cuvânta primarul. Au fost priviri amuzate sau mai contondente, dar pe Ghiocel l-a durut cam în capătul cozii.
Să fie clar: prezența unui astfel de duet, pentru „poze cu măgărușul” ține de divertisment (enterteiment, mai americănește, așa) și poate fi o pată de culoare și un detaliu plăcut, mai ales pentru cei mici. Dar, pentru Dumnezeu, în acel perimetru (delimitat pe cele două laturi opozabile de oficiali și militari) CHIAR NU ERA LOCUL MĂGĂRUȘULUI.

Este mai mult decât evident că cineva dintre organizatori (autorități locale sau Armată) ar fi trebuit să-l poftească pe nea Toader cu măgărușul celebru la ceva distanță față de perimetrul oficial. Mai ales că, la câțiva zeci de metri era un loc numai bun: iujuri, tarabe cu mici bere sau cu nelipsitele chinezării de plastic…

De ce nu au făcut-o? Nu știm răspunsul. Poate l-au observat prea târziu (când deja începuse ceremonia)… Dar chiar și așa, o intervenție discretă ar fi fost de preferat. Cum, de asemenea, ar fi fost recomandat ca un organizator să poftească mai lateral armata de doamne, domnițe, mămici și țățici dar și pe domnii cu aceleași apucături care, cu telefoanele în mâini au invadat o zonă frontal-laterală din fața oficialilor. Pentru fotografii care aveau nu doar aparate ci și treabă (da, unii mai fac poze fiind și în timpuyl serviciului) era la un moment dat foarte dificil spre imposibil să prindă într-o singură imagine toată „loja oficială”. De exemplu, vicepreședintele CJ Adrian Păduraru și subprefectul Adrian Ciobanu erau serios ecranați de armata de pozatori și filmatori cu telefoane.

Poate unele rigori (inclusiv gardurile de delimitare) par uneori invazive dar sunt de preferat măsuri clare de organizare în locul permisivității care, după cum se vede, duce la haos.

Discurs patetic plin de greșeli…

Trei din cei patru vorbitori (primarul, comandantul Batalionului și subprefectul) și fixat discursurile pe tema evenimentului. Ștefan Vodă, eroi, patriotism, istorie. Cel de-al patrulea a fost președintele interimar de la CJ Neamț, Ion Asaftei. Previzibil pentru cei care îi cunosc apetitul pentru fraze patriotarde și mesaje cu iz putinist anti-UE, Asaftei s-a lansat și ieri într-un discurs patriotard și ditirambic, cu vizibile erori majore sau disfuncții de logică.
Evident că, având un pretext la moda zilei – parodierea Cinei cele de Taină la deschiderea JO de la Paris – Asaftei a atacat tema respectivă dar, în stilu-i superficial, discursul lui improvizat a bătut câmpii cu grație, în unele momente.
„Am participat, CEI MAI MULȚI DINTRE NOI, la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris”, a spus Asaftei, eludând că PARTICIPARE (direct, fizic) e una și VIZIONARE e alta. Puțin probabil ca „cei mai mulți” dintre spectatorii de ieri de la Războieni (unii erau veniți la fața locului cu căruțele) să fi coborât cu o seară înainte din avioane în care se îmbarcaseră la Paris…

Criticând momentul coregrafic atât de contestat (nimic de comentat la asta, e dreptul lui la opinie), Asaftei a mai comis o nefăcută. „Asta ne oferă Uniunea Europeană” (citat aproximativ, din memorie) a spus el, acuzând forurile de la Bruxelles pentru acel episod. Numai că UE nu are nicio treabă (de fapt și de drept) cu organizare JO, organizatorul fiind unul singur, CIO. Comitetul Internațional Olimpic, adicătelea…

Să amesteci forurile UE cu CIO arată o frontală superficialitate sau necunoaștere. Pe o paralelă pe orizontală (apropo de dimensiunea internațională-mondială și nu europeană), poți găsi, poate, verigi între CIO și ONU, dar ar fi altă mâncare de pește…
Da, trăim vremuri în care curentele de progresism și globalizare câștigă teren (sunt impuse cu forța) de diverse instituții sau centre de putere internaționale.
Dar atacul gratuit la UE comis ieri nu duce decât la retorica Kremlinului…
Iar relațiile instituțional amicale între Asaftei și Ion Ceban (un protejat al Moscovei) nu fac decât să completeze acest cerc al verbiajului care pare livrat după dictarea Rusiei.
Apropos, Ștefan cel Mare nu i-a avut la inimă nici pe „muscali” dar, cu siguranță, acest detaliu nu-l veți auzi din gurile unora…

Concluzie

Revenind la ceremonia de la Războieni… Este evident că organizarea a tot scăzut în seriozitate și atenție, în ultimii ani. Și e păcat.
Pentru că este (era?) una din puținele zile de comune ALTFEL, în care era și o amprentă originală, peste izul de șușanea ce caracterizează aceste evenimente.
E păcat și pentru faptul că, de ceva timp, chiar sunt nemțeni din diverse colțuri ale județului care vin cale de zeci de kilometri pentru a asista la ceremonia militară. Adică, cu ceva investiție de concept, această sărbătoare chiar ar putea fi branduită într-o atracție atât pentru nemțeni cât și pentru locuitorii județului.

Iar pentru cei care cred că detalii precum cele evocate mai sus sunt niște minusuri care nu contează, am putea veni cu multe contra-argumente. Venim doar cu unul: vă imaginați cum și la ce se gândesc militarii care stau în soare, în momente de ONOR (adică nu au voie să miște nicio pleoapă) când în fața lor, la un ceremonial care trebuie să fie SOLEMN, unii bolborosesc discursuri ilogice, alții vociferează ca pe stadion și – bomboana de pe colivă – mai rage și un măgar?
Pentru un eveniment anunțat la ora 11,30, acei militari au ajuns la fața locului cu minim o oră înainte, asta înseamnă că au fost prezenți la unitate cu câteva ore înainte de îmbarcare, asta înseamnă că s-au trezit cu alte câteva ore mai devreme.
Și în timp ce publicul meditează la bere și mici și organizatorii poate merg la un tradițional „protocol”, ei, militarii, se îmbarcă iar în camioane, merg iar la unitate, predau armamentul etc…
Că tot vorbim de cinstirea eroilor, a ostașilor…

Daniel VINCA

NB – Ca să nu fie vorbe. Politic vorbind, opozanții actualului primar din Războieni au tot dreptul să se manifeste critic la adresa actualului edil. Evident, cu argumente și în maniere conforme cu bunele practici.
Faptul că Țarălungă a câștigat un nou mandat de primar, dar nu en fanfare ca altădată ci la o diferență de … DOAR 3 VOTURI arată că nu mai e votat ca altădată (când câștiga cu 70-80 la sută). Că vor mai mulți o idee de schimbare, că or fi probleme în gestionarea administrativă a localității… Se poate orice.
Deci foarte bine că opozanții sunt critici, mai ales că e vorba de consilieri locali care, la urma urmei, și ei își iau indemnizațiile din bani publici (indemnizații de ședință), nu lefuri, cum au primarii care au un program full-time).
Dar opozanții își pot face treaba de opozanți deștept nu cu șoșocisme. Nu tulburând o ceremonie militară și religioasă.
Au la îndemână diverse instrumente democratice, corecte și inteligente.
Pot merge chiar și la emisiuni în care să-și spună ofurile. Chiar și la Vestea Tic-Tac (brand al Vestea) sau la alte emisiuni, ale altor entități media.