Cazul anchetat de DNA la Vaslui, care îl are în centru pe omul de afaceri Fănel Bogoș, scoate la lumină o rețea complexă de politicieni, foști ofițeri de informații și oameni cu funcții grele în stat, implicați în trafic de influență și șantaj.
Iar în mijlocul acestei rețele apare Mihai Barbu, președintele PNL Vaslui, trezorier național al partidului și șeful Autorității pentru Reformă Feroviară — o instituție considerată de mulți o căpușă de stat.

Potrivit stenogramelor din dosar, Barbu este cel care l-a dus personal pe afaceristul Fănel Bogoș la premierul Ilie Bolojan, în sediul Guvernului României. Nu a fost o audiență oficială, nu în timpul programului de lucru, nu în cadrul unei întâlniri instituționale, ci „pe sub masă, ca între băieți”, așa cum au relatat surse din anchetă — și cum a confirmat oficial purtătoarea de cuvânt a Guvernului.

Mai mult, în discuțiile interceptate de procurori, alte persoane din cercul de afaceri vorbesc despre această întâlnire ca despre una „aranjată pentru 1,5 milioane de euro”, bani care ar fi urmat să influențeze schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui.

Guvernul a recunoscut că întâlnirea premierului cu afaceristul a avut loc, însă a susținut că „discuția nu a avut legătură cu dosarul penal” — o precizare care nu a convins opinia publică, mai ales în contextul în care premierul Bolojan încearcă să se poziționeze drept un simbol al „guvernării curate și eficiente”.

Cine este Mihai Barbu

Un politician cu un trecut plin de controverse și schimbări de partid. A fost, pe rând, președinte al PSD Voluntari, apoi membru UNPR, a trecut prin partidul lui Dan Diaconescu (PPDD), iar în final s-a așezat confortabil la masa liberalilor.
Profilul său complet, publicat de G4Media, arată un traseist politic tipic, cu diplome dubioase, capabil să se reinventeze după fiecare val de putere.

După un rezultat slab la alegerile parlamentare, ]n mai 2025, Barbu nu a dispărut din peisaj. A fost recompensat de partid cu o funcție bănoasă: președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară, o instituție înființată în 2016, care ar fi trebuit să modernizeze transportul feroviar.

În realitate, România are o rețea de cale ferată dezastruoasă, iar activitatea Autorității este vizibilă mai mult pe statul de plată decât pe teren.
Iar pentru a „repara” această situație, inventatorii de sinecuri din Ministerul Transporturilor au găsit soluția tipic românească: încă o instituție, încă un președinte, încă niște funcții bine plătite — de parcă CFR și Ministerul Transporturilor nu ar fi trebuit, de la bun început, să se ocupe exact de această „reformă feroviară”.

Cercul influenței și complicitățile

Ancheta DNA arată că în jurul lui Fănel Bogoș s-a format o rețea de influență politică și economică, din care fac parte politicieni PNL, foști ofițeri SRI și SIE, procurori și oameni cu conexiuni în mediul de afaceri.
Scopul: aranjamente pentru funcții și contracte publice, mascate în discuții „de sprijin” și „recomandări”.

În acest context, Mihai Barbu apare nu ca un simplu intermediar, ci ca veriga de legătură dintre mediul politic și afacerile cu influență, omul care deschide uși și creează aparența de protecție la nivel înalt.

Cazul de la Vaslui devine, astfel, o radiografie crudă a putregaiului din PNL și din Guvern, unde lideri de partid, funcționari și afaceriști cu bani grei funcționează după un singur cod:
„Pe sub masă, nu pe lege.”

D.V.