poVESTEA comunei Bicaz-Chei / EVADATĂ DIN REGATUL AUSTRO-UNGAR

bicaz chei

La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei făcea parte din Regatul Ungariei, din Austro-Ungaria, în cadrul căreia era arondată districtului Gheorgheni al comitatului Ciuc hărțile epocii consemnează în zona comunei satele Gyorgyò-Békás (la confluența răurilor Dămuc și Bicaz) și Ivànyos. În 1918, comuna a fost ocupată de armata României, stat care a revendicat Transilvania, iar în 1920 trecerea la România a fost oficializată prin Tratatul de la Trianon. Astfel, anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele românesc de Bicaz, cu o populație de 6994 de locuitori, în plasa Tulgheș a judetului Ciuc, această comună cuprinzând și teritoriul actualelor comune Bicazu Ardelean si Dămuc. Spre sfârșitul perioadei interbelice, cele trei comune s-au diferențiat.

În 1950, comuna Bicaz-Chei a fost transferată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a trecut județul Neamț.

Singurul obiectiv din comuna Bicaz-Chei inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic de la „Munticelu” (lângă satul Bicaz-Chei), unde s-au găsit urmele unei așezări din paleoliticul superior.

 

Prelucrare Dana VINCA

Lasă un răspuns