Poate află şi şeful Gărzii de Mediu Neamţ: „Ce tipuri de cancer dă contaminarea cu azbest? Pericol uriaş” (dcmedical.ro)


Felul absolut superficial tip „să punem batista pe ţambal” în care Garda de Mediu Neamţ a răspuns opiniei publice şi prefectului de Neamţ într-un caz de o gravitate majoră (stive cu cca. 20 mc de plăci de azbest, depozitate lângă poarta unei şcoli din Neamţ) este deja cunoscut (cititi AICI).

Probabil că pentru comisarul şef Iftime Petrariu (al cărui nume apare, lângă ştampila instituţiei) pe adresa „la mişto” trimisă Prefecturii, efortul de a merge subordonaţii săi, la câteva zile după ce cazul a fost semnalat în presă, de a face o poză locului de pe care fuseseră şterse urmele şi de a întreba la Primăria de unde – vai, ce surpriză! – răspunsul a fost ceva la modul „ooo, noi nu ştim nimic” a fost unul măreţ şi istovitor.

Atât de istovitor încât doctorul (cu lucrare în … Ordine Publică, la Academia de Poliţie) Petrariu nu a mai comunicat apoi nimic opiniei publice, deşi e vorba de stive de plăci de azbociment despre care specialiştii (cei cu studii în Mediu şi Sănătate Publică) spun că e periculos, cancerigen. Deci niciun rând de la Garda de Mediu în care să anunţe populaţia din zonă dacă a dat de urma deşeurilor periculoase sau ce eforturi sunt făcute în acest sens, sau un apel la populaţie pentru sprijin cu informaţii.

Nimic! Nimicul clasic pentru un specialist de talia lui Petrariu, viceprimar PDL în urmă cu două mandate şi şef la instituţia descentralizată în timpul guvernărilor PSD…

Vestea vine în sprijinul competenţei multilateral dezvoltate a onor şefului de la Garda de Mediu şi publică informaţii despre pericolul tonelor de „azbest – cancer pulmonar”. Astăzi, un articol profesionist publicat de dcmedical.ro. (Vestea)

<<Ce tipuri de cancer dă contaminarea cu azbest, pericolul uriaș din jurul nostru


De aproape 100 de ani se știe că azbestul provoacă boli. Cu toate acestea, în Europa a fost interzisă utilizarea lui, oficial și irevocabil, din 2005. Azbestul, însă, există și acum în clădirile vechi, în izolațiile neschimbate de zeci de ani ale conductelor mari și, așa cum s-a văzut din scandalul Johnson & Johnson, în multe produse pentru care contaminarea este ascunsă de ochii lumii. Iată ce este azbestul, ce forme de cancer s-a dovedit că provoacă el și cum limitezi expunerea la această substanță periculoasă.

 

Azbestul este un minereu alb, fibros și mătăsos, din care se fac de mult timp piese și țesături neinflamabile și izolatoare. Termenul de azbest definește, în fapt, un grup de minerale care apar în mod natural ca fascicule de fibre carese găsesc în sol și roci, în multe părți ale lumii, și car, în toate formele ale este legat de apariția cancerului, arată Societatea Americană de Cancer.

Azbestul conține, în mod special, fibre compuse din siliciu și oxigen, dar conține și alte elemente. Există 2 tipuri principale de azbest:

Azbestul alb sau azbestul chrysotil, care este cel mai frecvent tip de azbest folosit industrial – 95%. Privite la microscop, fibrele de azbest chrysotile se înfășoară sub formă de spirală, motiv pentru care această formă de azbest este denumită și azbest serpentin sau curbat.

Azbestul amfibol cu fibre drepte, ascuțite ca niște ace. Există mai multe tipuri de fibre tip amfibol, incluzând amozit (azbest maro), crocidolit (azbest albastru), tremolit, actinolit și antofilit.

Ambele tipuri de azbest a fost legate de apariția cancerului, notează experții de la Societatea Americană de Cancer.

Fibrele de azbest au fost considerate utile deoarece sunt rezistente la căldură și la multe substanțe chimice și nu conduc electricitatea. Ca rezultat, azbestul a fost folosit ca material izolant din cele mai vechi timpuri. De la revoluția industrială, azbestul a fost utilizat pentru izolarea fabricilor, a școlilor, a locuințelor și a navelor, precum și pentru fabricarea pieselor de frână și a ambreiajului pentru automobile, a șindrilelor de acoperiș, a plăcilor de tavan și a pardoselilor, a cimentului, a produselor textile și a altor sute de produse.

În prima jumătate a secolului XX, dovezile din ce în ce mai mari au arătat, însă, că inhalarea azbestului a provocat cicatrici ale plămânilor.

Primele dovezi că azbestul e periculos

Primele dovezi că azbestul este periculos pentru sănătate datează de acum aproape 100 de ani, arată o revizuire din ianuarie 2018 a tuturor studiilor legate de azbest, publicată în Journal of Thoracic Disease (Jurnalul Bolilor Toracice) și inclusă deja în biblioteca Institutului Național american de Medicină.

Conform acestuia, primele dovezi ale folosirii azbestului datează din anii 2.500 î.H., pe atunci pumberea, amestecată cu un clei, era folosită la confecționarea oalelor și ulcelelor, pe teritoriul actualei Finlande. 

Prima boală care a fost asociată cu azbestul, însă, este fibroza pulmonară. Primele cazuri a fost raportate în anii 1920-1930, mai ales de către W.E. Cooke, autorul primului raport științific (publicat în 1924) și cel care, de altfel, a inventat și denumirea de azbestoză a bolii date de inhalarea azbestului. Apoi, Stuart McDonald a descris, într-un studiu publicat în 1927, organismele îmbolnăvite de azbest numindu-le „ciudate”, iar problema azbestului a fost adusă în atenția Biroului Internațional al Muncii de către Gloyne și Merewether, în 1938.

Cu toate acestea, în efortul imens de construcție a navelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un număr mare de muncitori au fost expuși unor niveluri ridicate de azbest.

Deoarece cancerele legate de azbest au fost recunoscute mai bine în a doua jumătate a secolului XX, au fost luate măsuri de reducere a expunerii, inclusiv stabilirea unor standarde de expunere și legi care să interzică utilizarea azbestului în materialele de construcție.

A existat o scădere dramatică a importului și utilizării azbestului în Statele Unite de la mijlocul anilor 1970 și au fost dezvoltate materiale izolante alternative care să nu conțină minereul.

Cu toate acestea, azbestul este încă folosit în anumite produse și este posibil ca oamenii să fie expuși în clădiri mai vechi, cu conducte de apă și alte lucruri învelite în acest minereu. Utilizarea azbestului a fost interzisă în Uniunea Europeană încă din 2005, deși interdicția nu a necesitat îndepărtarea azbestului care era deja prezent în izolațiile din clădiri și fabrici. În ciuda acestor interdicții, în unele țări continuă utilizarea masivă a azbestului.

Înterzis și în România

În România, conform datelorde pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Medicului, Directiva Consiliului nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzată de azbest, a fost transpusă în legislaţia României prin HG nr. 124/2003, completată şi modificată de HG nr. 734/2006 şi HG nr. 210/2007, care reglementează activităţile privind comercializarea şi utilizarea azbestului şi a produselor care conţin azbest.

„În vederea protejării sănătăţii populaţiei şi a prevenirii, reducerii şi controlului poluării mediului cu azbest, de la 1 ianuarie 2007 au fost interzise toate activităţile de comercializare şi de utilizare a azbestului şi a produselor care conţin azbest”, arată sursa citată.

Dar aceste reglementări nu au fost aplicate la construcțiile realizate înainte de această dată și nici la sustele de kilometri de conducte învelite cu azbest dinainte de adoptarea directivei europene și a modificărilor ei ulterioare.

Cum sunt expuși oamenii la azbest?

Oamenii pot fi expuși la azbest în diferite moduri:

Inhalarea azbestului: Cele mai multe expuneri provin din inhalarea fibrelor de azbest din aer. Acest lucru se poate întâmpla în timpul extracției și prelucrării azbestului, la fabricarea produselor care conțin azbest sau la instalarea izolației cu azbest. De asemenea, contaminarea prininhalare poate apărea atunci când clădirile mai vechi sunt demolate sau renovate sau când materialele mai vechi care conțin azbest încep să se descompună. În oricare dintre aceste situații, fibrele de azbest au tendința de a crea un praf care conține particule minuscule care pot pluti în aer.

Înghițirea azbestului: fibrele de azbest pot fi, de asemenea, înghițite. Acest lucru se poate întâmpla atunci când oamenii consumă alimente sau lichide contaminate (cum ar fi apa care curge prin conducte de azbociment). Poate să apară și atunci când oamenii tușesc azbest pe care l-au inhalat și apoi înghit salivă contaminată.

Eroziune: Multe persoane sunt expuse la niveluri foarte scăzute de azbest în mod natural, în aer, ca urmare a eroziunii rocilor care conțin azbest. Riscul este mai mare în zonele în care soluț are un conținut mai mare de azbest. În unele zone, azbestul poate fi detectat atât în rețeaua de alimentare cu apă, cât și în aer. Poate pătrunde în apă prin mai multe surse, cum ar fi eroziunea rocilor sau a solului, coroziunea conductelor de azbociment sau distrugerea materialelor de acoperiș care conțin azbest, care apoi intră în canale, după ploi.

Contaminare indirectă pentru familii: Totuși, persoanele cu cea mai mare expunere sunt cele care au lucrat în industria azbestului, cum ar fi construcția navală și cea de izolații folosite în construcții și nu numai. Mulți dintre acești oameni își amintesc că lucrau în nori groși de praf de azbest, zi de zi. Membrii familiei muncitorilor care lucrau cu azbest pot fi, de asemenea, expuși unor niveluri ridicate de azbest, deoarece fibrele pot fi transportate acasă pe hainele angajaților și pot fi apoi inhalate de ceilalți din gospodărie.

Unde se găsește și se exploatează azbest și acum

Expunerea la azbest este, așa cum spuneam, o preocupare legată de clădirile mai vechi. Dacă materialele de construcție care conțin azbest (cum ar fi izolația pereților și plăcile de pe tavan sau podea) încep să se descompună, în timp, fibrele de azbest pot fi găsite în aerul interior și pot reprezenta o amenințare pentru sănătate. Nu există niciun risc pentru sănătate dacă azbestul este lipit în produse finite intacte, cum ar fi pereții și plăcile de pe acoperișuri.

Atâta timp cât materialul nu se deteriorează sau nu e deranjat (de exemplu, prin forare sau remodelare), fibrele nu sunt eliberate în aer. Lucrătorii în domeniul renovărilor care derajează și elimină praful de azbest sau manipulează materialele deteriorate care conțin azbest sunt adesea expuși unor niveluri mai ridicate decât alte persoane din aceste clădiri.

Îndepărtarea azbestului din locuințe și din alte clădiri poate provoca, de asemenea, o anumită expunere, deși muncitorii din ziua de azi sunt instruiți să folosească echipamente de protecție adecvate pentru a minimiza expunerea.

Deși utilizarea azbestului a scăzut în Statele Unite, oamenii pot fi totuși expuși la azbest la locul de muncă. În ultimii ani, Administrația SUA pentru Sănătate și Securitate Ocupațională (OSHA) a estimat că peste un milion de angajați americani din construcții și industrii generale se confruntă cu o expunere semnificativă la azbest la locul de muncă.

Exploatarea și utilizarea azbestului reprezintă, de asemenea, un pericol pentru sănătate în alte părți ale lumii. Mineritul în Federația Rusă, China, Kazahstan, Brazilia, Canada și Zimbabwe reprezintă aproape toată producția mondială de azbest. O mare parte din ceea ce este extras este utilizat în Federația Rusă (și în alte țări din fosta Uniune Sovietică) și Asia, iar utilizarea sa este în creștere în unele zone.

Scandalul Johnson & Johnson arată, însă, că azbestul ar putea fi prezent în multe produse pentru care contaminarea este ascunsă de ochii lumii.

În 2005, Organizația Mondială a Sănătății a estimat că aproximativ 125 de milioane de persoane din întreaga lume au fost expuse la azbest la locul de muncă, în ciuda legăturilor cunoscute ale acestui minereu cu cancerul și alte boli pulmonare, lucruri dovedite de peste 60 de ani.

Cauzează azbestul cancer?

Da, și încă mai multe tipuri de cancer. Cercetătorii folosesc două tipuri principale de studii când încearcă să-și dea seama dacă o substanță cauzează cancer. Studii pe oameni și studii de laborator. În cele mai multe cazuri, luate separat, niciunul din tipurile de studii nu oferă suficiente dovezi, așa că cercetătorii se uită, de obicei, la ambele tipuri de studii, simultan, atât la om cât și în laborator.

Dovezile provenite din studiile la animale și la animalele de laborator au arătat că azbestul poate crește riscul pentru anumite tipuri de cancer.

Atunci când fibrele de azbest din aer sunt inhalate, acestea se pot lipi de mucus în gât, trahee sau bronhii (din plămâni) și pot fi eliminate prin truse sau pot fi înghițite. Dar unele fibre ajung la capetele căilor respiratorii mici din plămâni sau penetrează în căptușeala exterioară a plămânului și a peretelui toracic (cunoscut sub numele de pleură). Aceste fibre pot irita celulele din plămân sau pleură și pot produce cancer pulmonar sau mezoteliom.

Cancer pulmonar

Inhalarea fibrelor de azbest a fost legată de un risc crescut de cancer pulmonar în multe studii privind lucrătorii expuși la azbest. Acest risc crescut este observat la toate formele de azbest (nu există un tip de azbest „sigur” în ceea ce privește riscul de cancer pulmonar). În general, cu cât este mai mare expunerea la azbest, cu atât este mai mare riscul de apariție a cancerului pulmonar. Spre exemplu, un studiu din 2005realizat pe aproape 2.000 de muncitori (femei și bărbați) din industria textilă care folosea azbest arată că rata mortalității prin cancer a fost dublă în cazul acestora, față de oamenii care nu aveau tangență cu astfel de locuri de muncă: 222 decese datorate cancerului, față de 116 cât erau statistic de așteptat.

Cele mai multe cazuri de cancer pulmonar la lucrătorii cu azbest apar cel puțin 15 ani după prima expunere la azbest. La lucrătorii expuși la azbest care mai și fumează, riscul de cancer pulmonar este chiar mai mare decât adăugarea riscurilor din aceste expuneri separatș, arată un studiu din 2007.

Mezoteliomul

Mezoteliomul este o formă destul de rară de cancer care afectează cel mai adesea învelișurile subțiri ale organelor din piept (pleură) și abdomen (peritoneu). Mezoteliomul este strâns legat de expunerea la toate formee de azbest, deși azbestul amfibol pare să provoace acest cancer la niveluri mai scăzute de expunere decât azbestul chrysotil (azbestul alb).

Majoritatea cazurilor de mezoteliom rezultă din expunerea la azbest la locul de muncă. Există, de asemenea, un risc crescut de mezoteliom în rândul membrilor familiei muncitorilor și al persoanelor care locuiesc în cartiere, în apropierea fabricilor de azbest sau a minelor. Deși riscul de mezoteliom crește cu cantitatea de expunere la azbest, nu există un nivel clar de siguranță a expunerii la azbest în ceea ce privește riscul de mezoteliom.

Dezvoltarea mezoteliomulului durează de obicei mult timp. Între prima expunere la azbest și diagnosticul de mezoteliom trec, de obicei, 30 de ani sau chiar mai mult. Din păcate, riscul de mezoteliom nu scade cu timpul după expunerea la azbest. Riscul pare să rămână pe tot parcursul vieții, după expunerea la azbest, arată același studiu din 2007. Spre deosebire de cazul cancerului pulmonar, riscul de mezoteliom nu este crescut în rândul fumătorilor.

Alte tipuri de cancer

Alte studii au identificat, de asemenea, legături clare între expunerea la azbest la locul de muncă și cancerele laringelui (cutie vocală) și cancerul ovarian.

Unele studii au sugerat de asemenea că expunerea la azbest la locul de muncă poate fi legată de alte tipuri de cancer, inclusiv cancerele de faringe (gât), stomac, colon și rect. Cu toate acestea, legătura dintre aceste tipuri de cancer și azbest nu este la fel de clară ca și pentru celelalte tipuri de cancer discutate anterior. Pentru cancerul de la nivelul gâtului, legătura este mai puternică pentru hipofaringe, partea gâtului cea mai apropiată de cutia vocală. Nu este clar cum azbestul ar putea afecta riscul pentru aceste tipuri de cancer, dar înghițirea fibrelor de azbest ar putea contribui într-un fel la risc.

Ce spun agențiile internaționale

Pe baza dovezilor obținute în urma studiilor pe animale și din cele umane, precum exemplele de mai sus, mai multe agenții de experți au evaluat legătura cauzală dintre azbest și cancer.

– Agenția Internațională pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC), care face parte din Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Unul dintre obiectivele sale este de a identifica cauzele cancerului. IARC clasifică azbestul ca fiind „cancerigen pentru oameni”, pe baza capacității acestuia de a provoca mezoteliom și cancere ale plămânului, laringe (cutia vocală) și ovare.

– Programul Național american de Toxicologie (NTP) este format din părți ale mai multor agenții guvernamentale ale Statelor Unite, printre care Institutul Național de Sănătate (NIH), Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA). NTP a clasificat azbestul ca fiind „cunoscut drept un agent cancerigen uman”.

– Agenția americană pentru Protecția Mediului (EPA) menține Sistemul integrat de informații privind riscurile (IRIS), o bază de date electronică care conține informații privind efectele asupra sănătății umane pe care le au expunerile la diferite substanțe din mediu. EPA clasifică azbestul ca fiind un agent cancerigen uman.

 În România, după Agenția Națională pentru Protecția Medicului, care a pus azbestul demult n lista substanțelor periculoase și a emis mai multe reglementări în acest sens, Institutul Național de Sănătate Publică, printr-un ghid pe care îl redăm de pe pagina Centrului Regional de Sănătate Publică București, recunoaște azbestul ca substanță cancerigenă, notând că poate provoca azbestoză, mezoteliom, cancer pulmonar și alte cancere.

Cum poate fi evitată expunerea la azbest?

Dacă există posibilitatea să fiți expuși la azbest la locul de muncă, cum ar fi în timpul renovării clădirilor vechi, ar trebui să utilizați echipamentele de protecție corespunzătoare, conform practicilor de lucru și procedurilor de siguranță concepute pentru a lucra în jurul azbestului. Dacă sunteți preocupat de expunerea la azbest la locul de muncă, discutați situația cu reprezentantul dvs. pentru sănătate și siguranță al angajatului sau cu angajatorul.

Dacă locuiți într-o casă mai veche, aceasta ar putea să conțină izolație cu azbest. Un expert vă poate verifica casa pentru a determina dacă există vreo urmă de azbest și dacă aveți vreun risc de expunere. Acest lucru poate implica testarea aerului pentru nivelurile de azbest. (Din nou, doar deoarece azbestul există într-o casă nu înseamnă neapărat că el este și eliminat din materialele de construcție. Atâta timp cât materialul nu este deteriorat sau perturbat de renovări, fibrele nu sunt eliberate în aer.) Nu încercați să îndepărtați singur conținutul de azbest din locuință, dacă nu știți cum e extrem de periculos.

Ce ar trebui să fac dacă am fost expus la azbest?

Dacă ați fost expus la azbest, este important să evaluați valoarea expunerii, arată specialiștii de la Societatea Americană de Cancer. Dacă ați fost expus doar foarte puțin sau doar la un nivel foarte scăzut, riscul de apariție a unei boli este probabil scăzut. Cu toate acestea, dacă ați fost expuși la niveluri ridicate sau pentru perioade lungi de timp, puteți să aveți un risc crescut de anumite tipuri de cancer sau de celelalte afecțiuni discutate mai sus. Vă puteți ajuta să vă protejați sănătatea în mai multe moduri:

– Dacă sunteți un fumător, este foarte important să încercați să renunțați la fumat. Dovezile sugerează că persoanele expuse la azbest care renunță la fumat pot reduce în mod semnificativ riscul de apariție a cancerului pulmonar.

– Discutați cu medicul dumneavoastră și faceți controale medicale periodice pentru a căuta semne de boli legate de azbest. Acest lucru este important în special dacă sunteți un fumător. Unii medici recomandă ca persoanele cu expunere mare la azbest să facă radiografii toracice regulate sau CT-uri și teste de funcție pulmonară. Aceste teste nu pot detecta, singure, fibrele de azbest, dar uneori pot găsi probleme, inclusiv unele forme de cancer, care ar putea fi cauzate de astfel de fibre. De fapt, unele grupuri de experți susțin chiar că o singură expunere la azbest este suficientă pentru a face periodic radiografii sau CT-uri cu intenția de a vedea dacă nu a apărut un cancer pulmonar, indiferent dacă persoana e fumătoare sau nu.

– Spuneți-i medicului dumneavoastră dacă începeți să aveți simptome care ar putea fi legate de expunerea la azbest, cum ar fi respirație scurtă, tuse nouă sau agravată, tusea de sânge, durerea sau senzația de strângere în coșul pieptului (toracelui), probleme de înghițire sau pierdere în greutate neintenționată și neașteptată. Adresați-vă imediat medicului dumneavoastră pentru orice boală respiratorie!>>

Comentarii Facebook

One thought on “Poate află şi şeful Gărzii de Mediu Neamţ: „Ce tipuri de cancer dă contaminarea cu azbest? Pericol uriaş” (dcmedical.ro)

  1. Mai toxic decit azbestul este seful garzii de mediu,alt parazit incompetent si indolent care protejeaza toate abuzurile asupra mediului din Neamt,”sef”la una din multele agentii inutile create doar pentru a acoperi si proteja hotiile politicienilor din acest judet/tara.

    Acesti nenorociti vor dispare in curind alaturi de partidele care si-au batut joc de aceasta tara in ultimii 30 de ani:PNL/PSD/PMP.

Lasă un răspuns