“Ne-au dus la închisoarea de copii!” Apel disperat la ONU al copiilor doctoriţei românce din Finlanda

<< Apoi ne-au dus la casa de copii, de fapt la închisoarea de copii.
Am fost luați cu forța,bătuți și chinuiți. Când ne-au dus la niște lucratori sociali,aceștia ne-au spus că ne vor duce sa locuim la Petri. Am sunat de multe ori la 112. Ne era frica de ce o sa ne facă Petri. Când a aflat Petri că am sunat la 112 a început sa tipe la Maria ca „ce ati făcut?”El s-a repezit la noi pe scări în sus ,ne-a luat telefoanele și ne-a spus ca ne duce la casa de copii.
Eu și Maria am spus ca acolo e mai bine decât cu el>> – nu e un text de ficţiune ci o parte a copilăriei relalată de Mihai, băiatul doctoriţei românce Camelia Smicală (căreia statul finlandez i-a luat cei doi copii după reclamaţia tatălui).
Fragmentul de mai sus face parte dintr-o scrisoare pe care băieţelul a scris-o pentru ONU – Comisia pentru Drepturile Copilului. O scrisoare similară a scris şi sora lui, Maria, din care, spicuim: << Petri l-a bagat pe fratele meu cu capul sub apă si a aruncat-o pe sora mea mai mare pe scări>>.

Mai jos, ambele scrisori ale celor doi copii de 9 şi 10 ani, traduse din finlandeză în româneşte de mama lor:

Prima scrisoare a lui Mihai catre Drepturile copilului de la ONU
Intamplarile lui Mihail. Scrise de Mihail
Bună!
Sunt Mihai și am trecut prin încercări foarte grele.
Petri,care se dă drept tatăl meu,pe când eu aveam 2 ani (nb. avea cam 4 ani),a încercat să mă omoare pe mine și pe familia mea. El a izbit-o pe sora mea mai mare, Andreea,de perete,s-a urcat pe mama și pe sora mea mai mică. Apoi,când eu,mama , sora mea mica și sora mea mai mare, ne-am mutat de la el, am fost cu toții fericiți până ne-au obligat sa ne întâlnim cu Petri. Apoi ne-au dus la casa de copii, de fapt la închisoarea de copii.
Am fost luați cu forța,bătuți și chinuiți. Când ne-au dus la niște lucratori sociali,aceștia ne-au spus că ne vor duce sa locuim la Petri. Am sunat de multe ori la 112. Ne era frica de ce o sa ne facă Petri. Când a aflat Petri că am sunat la 112 a început sa tipe la Maria ca „ce ati făcut?”El s-a repezit la noi pe scări în sus ,ne-a luat telefoanele și ne-a spus ca ne duce la casa de copii.
Eu și Maria am spus ca acolo e mai bine decât cu el.
Apoi,după ce am ajuns din nou acasă,am fost obligați din nou sa ne întâlnim cu Petri. Petri ne spune tot timpul ca suntem zombi și ca eu stai cu Maria nu vom mai ajunge niciodată acasă. a spus ca ne promite ca nu o să mai ajungem acasă.

Prima scrisoare a lui Maria catre Drepturile omului la ONU
Ce ne-a facut Petri mie si familiei mele
Petri s-a urcat pe mama cand eu eram la mama in brațe si in același timp s-a urcat și pe mine.
Petri ma pisca si ma strangea atât de tare de mână (la fel ii facea si fratelui meu),incat imi ramneau semne timp de o săptămână.
Petri l-a bagat pe fratele meu cu capul sub apă si a aruncat-o pe sora mea mai mare pe scări. Petri mi-a aruncat cu papucii lui in capul meu si al sorei mele.
pe desen: Te iubesc mama! Eu vreau acasă acum !