Senatul a votat o lege care (după ce va trece și de Camera Deputaților) dacă ar fi intrat în vigoare înainte de martie 2023 i-ar fi adus infractorului Ionel Arsene un spor la pedeapsa de 6 ani și 8 luni de închisoare (cu executare). Conform actualui Cod Penal, pedeapsa pentru evadare este de la 6 luni la 3 ani închisoare dar – atenție! – nu se contopește cu pedeapsa (rămasă) de executat ci se adaugă (aritmetic) la aceasta.
„Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la restul rămas neexecutat din pedeapsă la data evadării”. (art 4. NCP)
Camera decizională pentru prevederea votată în Senat este Camera Deputaților și, de asemenea, trebuie menționat că, în penal, inculpatului i se aplică pedeapsa cea mai favorabilă.
Deci pentru pedeapsa deja primită de la Curtea de Apel Brașov și pentru fuga din țară din luna martie, Arsene nu ar primi acest spor de pedeapsă.
Nu este clar ce se va întâmpla în cazul în care sentința respoectivă va fi confirmată și de ICCJ (Înalta Curte de casație și Justiție).
Cert este însă că dacă Arsene va fi judecat în vreun alt dosar penal și ar primi de asemenea o altă condamnare cu executare, dacă nu s-ar preda de bună voie statului român, și-ar atrage automat și calitatea de „evadat” care i-ar aduce respectiva pedeapsă suplimentară.
„Persoanele condamnate la detenţiune pe viaţă sau la închisoare care nu se predau autorităţilor în termen de şapte zile vor fi pedepsite şi pentru infracţiunea de evadare”, prevede proiectul iniţiat de Guvern care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, proiect adoptat luni de Senat.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în sensul asimilării cu evadarea a faptei persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la cea a închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a pedepsei în termen de şapte zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei, potrivit raportului de admitere întocmit la comisia de specialitate.
Explicația publică, administrativă și politică a demersului Guvernului s-a raportat la cazuri celebri de infractori fugari, printre care ar fi Ionel Arsene, Alina Bica, Daniel Dragomir, Sorin Oprescu, Marian Zlotea, Dragoș Săvulescu etc.
Cert este că fuga infractorului Arsene imediat după ce a fost condamnat pe 10 martie 2023 a fost picătura care a umplut paharul. Mare parte a opiniei publice dar și a presei naționale și locale a definit fuga acestui condamnat (prins ulterior în Italia) drept o dovadă a inegalității Justiției române. „Infractorii mărunți execută pedepsele în timp ce hoții cu bani pot pleca liniștiți în străinătate” – acesta a fost și este curentul de opinie pe care statul român nu-l poate contracara decât prin măsuri ferme și eficiente.
Iar cum fuga a intervenit după ce Arsene a tot sfidat Justiția (declarând cu aroganță, după condamnarea din primă instanță, că speră la „judecători corecți”, după un proces de 4 ani și cu peste 40 de termene de judecată), era evident că că acest caz al infractorului șpăgar de la Neamț devenise o problemă și o pată pe imaginea Justiției Române.
Un alt detaliu interesant generat de cazul Arsene rezidă în pozițiile diferite în care se situează pe această speță premierul (și șeful PSD) Marcel Ciolacu și prefectul de Neamț, Adrian Niță.
În timp ce acest proiect de lege (cu nepredarea = evadare) a fost inițiat de Guvernul României (deci girat de premier), reprezentantul aceluiași Guvern în teritoriu este cel care, în urmă cu puțin timp, îi adresa urări și felicitări … infractorului fugar de ziua celui din urmă.
Practic, prin acel mesaj, prefectul Niță nu se situa de partea legii ci de partea unui infractor emblematic al României acestor ani…
Infractorul Arsene felicitat de ziua lui de un angajat al Guvernului Ciolacu
Daniel VINCA
