# Meritocrație. Fiul (primar) propune titlul de „cetățean de onoare” pentru tatăl său (fost primar). Majoritatea consilierilor, subordonați politic fiului și tatălui

Ședință extraordinară, luni dimineață, 22 decembrie 2025, ora 09:30.

Final de an, perioada în care, de regulă, administrațiile locale împing „la vot” tot felul de hotărâri interesante: permutări de bani între capitole, proceduri de achiziții ciudate, uneori dubioase. Când lumea e cu porcul, cadourile, musafirii, drumurile și concediile, atenția publică scade. Și scade și vigilența deliberativă.

În acest decor, Primăria Grumăzești propune, în regim de „extraordinar”, acordarea a patru titluri de „Cetățean de onoare al Comunei Grumăzești”. Primele trei nume sunt greu de contestat ca relevanță culturală și științifică.

Problema reală apare la al patrulea.

În numele Fiului, pentru onoarea Tatălui

Proiectul de hotărâre îl are ca inițiator pe primarul în funcție, Constantin Matasă jr., care este și președintele PSD Grumăzești (adică șeful politic local al majorității care votează).

În lista de „cetățeni de onoare” figurează, la alin. (4), Constantin Matasă senior, tatăl primarului, fost primar în aceeași comună, premiat pentru că ar fi promovat imaginea localității „în perioada carierei sale de profesor” și „în perioada exercitării mandatului de primar”.

Asta nu descrie o performanță excepțională. Descrie două slujbe pentru care omul a fost plătit.

Între timp, tatăl nu e doar „fost primar”. Este consilier județean ales pe lista PSD și, prin această poziție, este membru de drept în CJEx PSD Neamț. Cu alte cuvinte: familie, funcții, partid, toate în același cerc de influență.
Practic, şi Fiul şi Tatăl sunt şefi, politic, pentru 8 din cei 13 consilieri (PSD) chemaţi să voteze. Fiul, ca preşedinte de organizaţie. Şi Fiul şi Tatăl sunt, de drept, membri în CJEx (Consiliul Judeţean Executiv) PSD, adică în forul care poate vota excluderi din partid pentru consilieri locali, adică decizii care pot duce, automat, şi la pierderea calităţii de consilier local.

Trei nume mari, un alibi

Cei trei „grei” din listă – Labiş, Caradja şi Alui Gheorghe – funcționează perfect ca scut: pui lângă tată trei personalități care nu au nevoie de titlul comunei ca să pară importante, iar nominalizarea de familie trece „la pachet”, cu aparența unui proiect cultural nobil.

Un alibi pervers, dar tot alibi.

Oare cum se simt foştii profesori şi învăţători din şcolile din Grumăzeşti care văd cum fostul lor coleg, un cadru didactic care şi-o fi făcut treaba dar nu a strălucit cu nimic (nu a scris manuale, nu a avut elvi olimpici) este plantat într-un proiect de HCL alături de un uriaş al literaturii precum Labiş?

Ca detaliu, apropos de tradiţia acordării unor fii ai satului (care chiar plecaţi din zonă au dus faima locului mai departe, au vorbit în intervuri sau în operă chiar despre locul natal) sau unor adoptaţi ai zonei (cum e cazul Caradja, care a trăit în conacul familiei de la Grumăzeşti, clădire aflată acum în stadiul de ruină): foarte interesant titlul propus pentru Labiş.
Legătura poetului cu comuna este, de fapt, mama sa. Născută în satul Topoliceni. Dar măritată în satul Mălini din Suceava, unde l-a şi născut pe Nicolae.
Da, poetul avea să vină mai apoi, în vacanţe, la Topoliceni, la bunică (bunicl a murit în primul război mondial).
Dar Labiş nu evocă satul Topoliceni nici în opera sa, nici în interviuri. O fac doar cronicarii sau alţi scriitori.
Şi pe această latură, proiectul lui Matasă jr (în acte şi primar dar şi inculpat) e sărit din normalitate.
Pe logica „cei care au trecut prin Neamţ, în vacanţa mare sau mai târziu”, CL Grumăzeşti ar trebui să acorde astfel de titluri cam la jumătate din poeţii şi scriitorii din manualele şcolare. de ce nu şi Eminescu, Hogaş, Sadoveanu, Geo Bogza etc? Să nu-i uităm nici pe voievozi, şi aici se califică Ştefan cel Mare dar şi numeroşii lui fii şi nepoţi. Şi alţii…

De ce „extraordinar”? Care e urgența?

Există situații în care poți înțelege celeritatea: „ACUM”, când cineva a făcut o performanță majoră și proaspătă (medalie, record, premiu mare) și comunitatea vrea să reacționeze rapid, ca recunoaștere la cald.

La Grumăzești, „ACUM”-ul nu există.

Nicolae Labiș nu mai este din 1956. Aristide Caradja nu mai este din 1955. Adrian Alui Gheorghe scrie și publică de decenii, dar nu vorbim de un eveniment recent, ieșit din comun, care să impună o ceremonie urgentă.
Iar tatăl primarului este bine-mersi, la pensie, plus indemnizația de consilier județean.

Titlurile astea puteau fi acordate și acum o lună, și acum trei, și peste două luni, și peste cinci. Nu depind de un termen-limită administrativ. Nu rezolvă o criză. Nu opresc o pagubă. Nu asigură un serviciu public esențial.

Și tocmai de aici se vede întrebarea-cheie: dacă nu e urgență, de ce în ședință extraordinară?

Un moment ales cu dedicație: primarul, în plin scandal de imagine

În paralel, primarul este implicat într-un dosar penal instrumentat de procurori, cu acuzații care includ și fapte asimilate corupției. Indiferent de finalul juridic, e un scandal grav de imagine.

Într-un astfel de moment, să vii cu un proiect prin care îți bagi propriul tată în lista de „cetățeni de onoare”, la pachet cu trei nume VIP, e exact genul de gest care seamănă a autopremiere prin interpuși și a cosmetizare a imaginii prin ceremonii.

Formal, votează consiliul. Practic, majoritatea e politică, disciplinată, iar inițiatorul e șeful organizației locale şi tatăl-beneficiar are funcţie la judeţ, în partid.

Și, ca detaliu de forță: în actuala componență, PSD are 8 din cei 13 consilieri locali. O majoritate confortabilă, suficientă ca lucrurile să treacă fără emoții.

Patru persoane, patru proiecte. Patru opțiuni, patru buletine

Pe logica Codului Administrativ, chiar dacă e aceeași temă (titlu de cetățean de onoare), fiind vorba de patru persoane diferite, ar fi trebuit patru proiecte de hotărâre diferite. Așa, de exemplu, se procedează la Piatra-Neamț (unde e tot primar PSD dar e și secretar care știe carte).

Mai mult: fiind vot la persoane, trebuie vot secret. Codul spune că hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane se iau întotdeauna prin vot secret, cu excepțiile prevăzute de lege, iar pentru votul secret se folosesc buletine de vot.

Legal și decent procedural este să fie patru buletine de vot, pentru ca fiecare consilier să poată exprima câte o opțiune distinctă pentru fiecare dintre cele patru nume. Altfel, când bagi patru oameni pe aceeași hârtie, construiești deliberat un „pachet” în care nu mai există alegere reală pe fiecare persoană, ci doar acceptare sau respingere „la grămadă”.

În cazul în care primarul, secretarul și consilierii locali din Grumăzești nu țin cont de aceste proceduri, Vestea își rezervă dreptul de a sesiza și demara procedura prealabilă de anulare a unei HCL ilegale la Prefectură și, dacă e nevoie, și la instanța de contencios administrativ.

Poate au o plăcere aparte, tip sado-maso, pentru o astfel de procedură, primarul şi secretara UAT…

„Onoare” și beneficii

Nu știm dacă la Grumăzești titlul vine și cu facilități materiale, așa cum e în alte UAT-uri, unde „onorații” primesc ba teren, ba altceva, ba chiar loc de veci gratuit.

Dar chiar și dacă nu există folos material direct, e limpede că, fiind vorba de o propunere Fiul pentru Tată, actualul primar s-a plasat singur într-o situație de conflict de interese, cel puțin din punct de vedere moral.

Pentru că un astfel de titlu – şi o spun şi judecătorii români, în mai multe sentinţe – aduce cu sine (şi) un folos patrimonial, fie şi indirect: impact, imagine.
Pentru cei doi propuşi care nu mai sunt, gestul şi recunoaşterea de acum, de la Grumăzeşti, sunt ca fumul de la o lumânare care arde în cimitir.
Pentru Alui Gheorghe, clar, nu e vreun capăt de ţară. Uneori, în glumă evident, scriitorul spunea că una din părerile lui de rău este că Arsene s-a născut în aceeaşi comună cu el.
Arsene fiind un infractor fugar. Iar primarul de la Grumăzeşti a ţinut să fie cel care primeşte fosta maşina de serviciu a fostului preşedinte CJ Neamţ.
De fapt, tot acest context îl umple pe Alui Gheorghe de onoare şi onoruri de „numa-numa”, cum ar spune unii confraţi scriitori…

Ciudățenie administrativă: proiect „anunțat”, dar nu la toți ajunge

Proiectul a fost inclus în anunțul transmis consilierilor încă de vineri.

Doar că Valică Armanu, cel mai critic consilier local la adresa primarului, susține că nu ar fi primit materialele. Până la ancheta în care primarul a ajuns inculpat, convocările și documentele veneau simplu, pe WhatsApp. Acum ar veni pe e-mailuri. Iar Armanu afirmă că, de data asta, nu a primit.

E un detaliu care spune multe despre felul în care poate fi „organizată” o ședință când nu vrei prea multă atenție, nici din partea publicului, nici din partea opoziției.

Secretarul „girează”, ca de obicei

Nu e de mirare că secretara UAT a girat un astfel de proiect (care dansează între imoral și ilegal), și ea fiind, la rândul ei, personaj în diverse scandaluri locale.
Pe Vestea există deja un episod în care, pe pagina de Facebook a Primăriei, apare o postare a secretarei general, pe fondul conflictului cu Valică Armanu, cu un conținut și o formă care au inflamat și mai mult comunitatea.
Iar acceptarea şi binecuvantarea unui astfel de proiect de către responsabilul local pentru legalitate arată că secretara din Grumăzeşti nu este o victimă (cum susţine pe facebook) ci se complace într-o situaţie de „concubinaj administrativ” (referirea e strict metaforică, se referă strict la ne-respectarea legii).

Meritocrație? Sau rețea de familie și partid…

Când un primar își pune tatăl pe listă, în ședință extraordinară, la final de decembrie, într-o comună cu majoritate confortabilă, și când tatăl e, la rândul lui, parte din structura politică județeană, titlul nu mai arată ca recunoaștere publică.

Arată ca semnătură de clan.

Daniel VINCA
sursa foto cu eşarfa tricolor – facebook, Constantin Matasă jr.