Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual (FSNPPC) susține, într-un comunicat public, că readucerea în discuție a pensiilor militare de stat pune în pericol apărarea, ordinea publică și securitatea națională a României. Sindicaliștii reclamă faptul că subiectul este reluat în spațiul public inclusiv de decidenți politici, deși, afirmă ei, problema a fost tranșată juridic în urmă cu doi ani, prin modificările aduse Legii nr. 223/2015, în contextul jalonului din PNRR.
„În ultima perioadă, constatăm că, în spațiul public, se readuce în discuție subiectul pensiilor militare de stat, inclusiv de către unii decidenți politici sau persoane cu funcții de demnitate publică în Executiv, care omit faptul că, în urmă cu doi ani, coaliția partidelor de la guvernare a soluționat juridic, definitiv, acest subiect”, se arată în comunicatul FSNPPC.
Organizația sindicală insistă asupra ideii că pensiile militarilor și polițiștilor nu pot fi incluse în categoria „pensiilor speciale”, invocând specificul profesiei, riscurile asumate și restrângerile de drepturi impuse prin lege.
„Pensiile militarilor și polițiștilor români sunt fundamentate pe riscurile profesionale, complexitatea și importanța socială a misiunilor derulate, pe speranța de viață mai redusă, pe incompatibilitățile și interdicțiile impuse prin lege, precum și pe privațiunile suferite inclusiv de familiile acestora”, susține FSNPPC.
Sindicaliștii citează explicit Legea 223/2015, care consacră principiul recunoștinței statului față de aceste categorii profesionale.
„Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți, precum și pierderile de venituri datorate invalidității, bătrâneții sau decesului”, mai arată comunicatul.
În contextul geopolitic actual, descris ca fiind tot mai tensionat, FSNPPC avertizează că reluarea discuțiilor despre pensiile militare generează impredictibilitate în sistem și poate avea consecințe grave asupra funcționării structurilor de siguranță națională.
„Doar în M.A.I. avem peste 15.000 de polițiști și militari care îndeplinesc în prezent condițiile de pensionare, la care se adaugă cel puțin încă 8.000 din MApN, servicii și penitenciare”, se arată în document.
Această formulare, deși prezentată ca argument de securitate, este percepută de o parte a opiniei publice și a analiștilor drept o formă de presiune implicită asupra decidenților politici, de tipul: legea permite pensionarea timpurie, iar menținerea personalului în activitate depinde de păstrarea actualului cadru legislativ – în caz contrar, sistemul riscă să rămână fără oameni „pe stradă”.
Comunicatul FSNPPC vine însă într-un context public mult mai larg, marcat de controverse vechi legate de pensionările timpurii din structurile de forță, de cumulul pensiei cu salariul în sectorul public și de modul de calcul al pensiilor, inclusiv prin raportarea la perioade scurte din ultimii ani de activitate. Toate acestea au alimentat, în timp, percepția unor inechități într-un sistem de pensii aflat oricum sub presiune.
În timp ce FSNPPC avertizează că redeschiderea subiectului poate slăbi capacitatea de apărare a României, dezbaterea rămâne una sensibilă, situată la intersecția dintre securitatea națională, echitatea socială și sustenabilitatea financiară. Fără o abordare nuanțată, riscul este ca tema pensiilor militare să continue să fie folosită fie ca instrument de presiune, fie ca armă electorală, într-un moment în care încrederea publică în instituții este deja fragilă.
D.V.
