FOTO-VIDEO Grigore Vieru, poetul Unirii neîmplinite, omagiat în Biserica Bicazu Ardelean. Spectacol EU CRED și prietenii

In memoriam Grigore Vieru – un astfel de moment a urmat astăzi la Bicazu Ardelean, după slujba cuvenită, în Biserica unde slujeste Preotul Toader Ropotoaia. O scurtă pomenire întru memoria Poetului neîmplinitului vis al Unirii și un spectacol emoționant oferit de Asociația Culturală Eu Cred și prietenii (artiști invitați) ai acesteia…

Glasurile cristaline ale juniorilor folk de la EU CRED au răsunat în acustica bisericii, copiii și instructorii lor (Elena Ropotoaia și Marius Coșerariu) smulgând și aplauze dau și câte o lacrimă enoriașilor prezenți.

Au fost și momente de cor dar și unele de recital solistic. Tonul a fost dat de Alice Prundu cu o melodie interpretată a cappella (Basarabie frumoasă). Au urmat Claudiu Benga, Matei Mihăilă, brasoveanca Corina Nica (acompaniată de soțul ei, George), Ionuț Stoian dar și Marius Coșerariu (care a cântat, în premieră, un cântec pe versurile poetului omagiar azi – Scrisoare din Basarabia).

Câteva cuvinte a spus și sculptorul și poetul Eugen Petrii de la Ploiești, artistul care a realizat un bust din bronz al lui Grigore Vieru (aflat la Ungheni, în Basarabia).

Prezentatorul manifestării a fost George Filip, un prieten deosebit al Asociației EU CRED, ofițer de poliție în la IPJ Harghita unde este și purtător de cuvânt, un om decupat parcă din „mic la stat, mare la sfat” care pune nu doar verb ci și suflet în prezentările sale în care transmite nu doar vorbe ci un munte de sentiment românesc.

Și pentru că spectacolul a avut loc într-o Biserică, el a început și s-a terminat cu câte o priceasnă cântată de cei prezenți, la final alăturându-se artiștilor și părinții copiilor-artiști (care erau prezenți) dar și Dorina Mucenicu (membră a staffului Asociației) și primarul comunei Bicazu Ardelean, Constantin Ioan Bîrsan.

Scrisoare din Basarabia
de Grigore Vieru

Cu vorba-mi strâmbă şi pripită
Eu ştiu că te-am rănit, spunând
Că mi-ai luat şi grai, şi pită,
Şi-ai năvălit pe-al meu pamânt.

În vremea putredă şi goală
Pe mine, frate, cum să-ţi spun,
Pe mine m-au minţit la şcoală
Că-mi eşti duşman, nu frate bun.

Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.

Credeam că un noroc e plaga,
Un bine graiul cel sluţit.
Citesc azi pe Arghezi, Blaga –
Ce tare, Doamne,-am fost minţit!

Cu pocăinţă nesfârşită
Mă rog iubitului Iisus
Să-mi ierte vorba rătăcită
Ce despre tine, frate,-am spus.

Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea tarziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.

Aflând că frate-mi eşti, odată
Scăpai o lacrimă-n priviri
Ce-a fost pe loc şi arestată
Şi dusă-n ocnă la Sibiri.

Acolo-n friguroasa zare,
Din drobul mut al lacrimei
Ocnaşii scot şi astăzi sare
Şi nu mai dau de fundul ei.

Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.

 

Daniel Vinca
foto Vestea.net

Lasă un răspuns