Circula pe vremuri o poveste prin folclorul local, despre o localitate a cărei membri trăiau în mare parte din furat, și care se antrenau furandu-si singuri căciula. Persoana în cauză așeza frumos căciula lângă el, ii dădea târcoale și într-o clipă de neatenție a celorlalti o insfaca și o baga în sân. Pentru ca obisnuinta e a doua natura aplicau tehnica asta și atunci când ajungeau, forțați de împrejurări, în câmpul muncii. Doar că atunci în locul căciulii erau diferite obiecte aflate la îndemână și care puteau fi valorificare ulterior.
Se pare că mulți din locuitorii acelei localități au ajuns, de-a lungul timpului și din pacate, în multe funcții importante ale statului.
Acolo continuă să exerseze furatul căciulii dar obiectivul pricipal este banul public.
Locul căciulii este luat de către borduri, rigole, poduri, drumuri declarate calamitate, subvenții de tot felul, spitale modulare, etc.
Exemplu de actualitate : se ia una rețea care deservește un anumit mijloc de transport în comun. Rețea din cupru, mult mai valoroasă decât o căciulă.
Se scot mijloacele de transport de pe traseu, ca fiind depășite tehnic apoi se deconectează instalația de la rețeaua electrică.
Apoi se mai așteaptă un pic, se mai antrenează cu căciula apoi urmează asaltul final:
Începe demontarea liniilor pe motiv că pot fi furate de altii și trebuie strânse într-un depozit, urmând ca atunci când vor fi destule fonduri se vor monta la loc iar acest mijloc de transport va fi relansat.
Adică afară, în văzul tuturor, cablurile de rețea pot dispărea iar dintr-un depozit nu.
Gurile rele spun că acestea vor ajunge în altă parte, unde vor fi prezentate drept o mare achiziție pentru o nouă mare investiție.
Antrenamentele la care se va folosi căciula vor continua până la o nouă lovitură.
Nu e de mirare că am ajuns țara cu mai mulți kilometri de panglică tăiată decât de autostradă construită și unde multe spitale și școli se pot construi din hârtia utilizată pentru studii și avize.
Soluția :să fim atenți la cei care se antrenează furând căciula pentru că la fiecare lovitură adevărată noi suntem victimele.
