Florin Hozoc: O lume nouă. Despre medicina de mâine / Vestitorii

Suntem în fața uneia dintre cele mai mari crize sanitare a omenirii. Dacă nu prin numărul de victime, atunci prin impactul economic, respectiv prin schimbările pe care le va produce această criză la nivelul comportamentului de consum.

Vom învăța în curând cum să trăim într-o nouă lume, în care oamenii vor trebui să respecte multe restricții și, astfel, vor trebui să își adapteze comportamentul.

Pentru început, vom deveni mai distanți, mai individualiști, mai anxioși. Apoi ne vom regăsi bucuriile simple dincolo de măști din ce în ce mai sofisticate.

Dar sper să învățăm cea mai mare lecție a acestei pandemii, care acum ne zdruncină serios modul de viață: prevenția ar trebui să fie principala preocupare a medicinei.

Deocamdată medicina continuă să caute tratamente pentru cei cu forme medii și severe, precum și vaccinuri. Dar încă nu cercetează la fel de serios motivele medicale pentru care peste 80% dintre cei infectați nu dezvoltă forme severe.

De peste 200 de ani vorbim despre prevenție, dar ne limităm la un sens foarte restrâns al termenului. În realitate, prevenția ar trebui să plece de la înțelegerea cât mai bună a stării de sănătate, astfel încât să putem spune ce ar trebui să facem ca să rămânem sănătoși. Dar medicina se concentrează mai ales pe studiul bolilor. Chiar și azi, nu avem multe studii care să aibă ca subiecți oamenii sănătoși, care apoi reușesc să treacă peste infecția cu noul coronavirus având doar forme asimptomatice sau ușoare.

Chiar și așa, puținele studii ne arată că infectarea cu noul coronavirus a unei persoane perfect sănătoase are șanse foarte mici să conducă la o formă medie sau severă de boală – sub 5%. Excepțiile sunt întâlnite mai ales în categoria persoanelor care se știu perfect sănătoase, dar care sunt surprinse de infecția cu SARS-COV2 într-un moment de imunodeficiență, sau într-un debut de sindrom de hiperimunitate. În rest, cele mai multe cazuri severe sunt întâlnite la persoane cu diverse boli cronice decompensate.

Toate acestea ne duc la concluzia că am putea să prevenim formele severe ale unor infecții, dacă evităm să fim surprinși într-o stare de imunitate dereglată, sau cu o afecțiune cronică decompensată. Asta înseamnă că dincolo de vaccinuri și tratamente, cel mai important este să învățăm să trăim cât mai sănătos.

Nu doar că nu ar trebui să ne temem foarte tare de multe dintre virusuri, dar nu ar trebui să ne temem nici măcar de multe alte boli grave, dacă medicina ne-ar învăța cum să ne hrănim, respectiv care sunt substanțele esențiale pe care trebuie să le conțină hrana și, mai ales, care sunt cele care ar trebui complet interzise. Și ar mai trebui să ne învețe medicina cum să respirăm, cât și cum să ne mișcăm, astfel încât să rămânem cât mai mult timp sănătoși.

Din păcate, medicul modern a devenit tot mai mult un simplu prescriptor de tratamente medicamentoase pentru o boală și foarte puțin un prescriptor de rețete de alimentație și mod de viață în general, astfel încât să rămânem cât mai mult timp sănătoși, sau să ne recăpătăm măcar parțial sănătatea, prin schimbarea stilului de viață.

Chiar și în această criză, în care suntem pe cale să impunem schimbări majore ale stilului de viață, medicii tot nu ne învață nimic despre adevăratele instrumente ale prevenției: alimentația, respirația, mișcarea.

Distanțarea, măștile și dezinfectanții pentru mâine poate ne vor salva de COVID-19, dar vom muri de celelalte boli, care ne lovesc pe fondul anxietății, din cauză că nu avem un stil de viață sănătos, în fiecare zi.

Lumea nouă, care ar trebui să se nască din această criză, ar trebui să ne găsească mai bine informați cu privire la cum să ne păstrăm corpul într-o stare bună de sănătate, care să-i permită să facă singur față unor viruși cu potențial fatal, ca acela care acum ne-a dat peste cap. Dar pentru asta, medicii ar trebui să își amintească că ei nu sunt doar niște agenți de vânzâri ai companiilor farmaceutice, ci sunt mai ales educatori pentru sănătate.

Florin Hozoc

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns