„Exodul creierelor” sau factura neputinței / Dacă e joi e Şerban Strătilă

coperta-vestitori-stratilaDe la precedentul material publicat pe site-ul „vestea.net” s-au întâmplat evenimente desosebit de importante, atât pentru țările implicate direct, cât și pentru  Uniunea Europeană, SUA ori alte țări de pe mapamond.Nu am să scriu astăzi nici despre infamul atentat de la Nisa, nici despre lovitura de stat eșuată din Turcia, ci despre un fenomen cu proporții îngrijorătoare și cu efecte deosebit de nocive asupra societății românești.

Vrând să mă documentez despre un material interesant preluat de „vestea.net” de pe site-ul „economica.net”, am găsit pe acest site un rezumat foarte interesant al unui material (Staff discussion note) elaborat de FMI pe tema „exportului de creiere” din Europa de Est spre țările din Europa de Vest și SUA.

Am preferat în titlu sintagma „exodul creierelor” și nu „exportul creierelor”, fiindcă noi nu am exportat de fapt nimic, doar am pierdut o resursă pe care va fi foarte greu, dacă nu imposibil, să o înlocuim în anii ce vin.

Revenind la materialul menționat, aș reda câteva citate edificatoare, cum ar fi : „Migraţia pe axa est-vest, în special a persoanelor bine pregătite profesional, bine educate, a adus beneficii ţărilor care au primit imigranţii şi, deci, Uniunii Europene în ansamblu”.

Foarte corect, poate citesc asta și „analiștii” care promovează lozinci despre cât de multe beneficii are România din banii trimiși de cei care muncesc în străinătate.Statul român nu „câștigă” nimic, pierde atât taxele plătite de „diaspora” în alte țări, cât și spiritual de inițiativă și factorul multiplicator al muncii celor plecați.

În același studiu se spune și mai pe șleau: „Plecarea în număr semnificativ a profesioniştilor înalt calificaţi a redus mărimea şi productivitatea forţei de muncă, afectând creşterea economică şi încetinind convergenţa venitului per capita. Emigrarea a redus competitivitatea şi a crescut amprenta statului în economie prin creşterea cheltuielilor sociale raportate la PIB, ceea ce în consecinţă a condus la o structură bugetară mai puţin prietenoasă cu creşterea economică”.

Afirmația de mai sus este susținută prin date statistice care arată că România și Bulgaria sunt statele cele mai afectate de acest exod al „creierelor” , pierzând foarte mult din potențialul de dezvoltare durabilă din cauza acestui fenomen.

Sigur, cele expuse în studiul FMI sunt lucruri percepute de noi toți la nivel individual: fiecare dintre noi are foști colegi de liceu sau facultate, rude sau prieteni, plecați să-și caute bunăstarea și aprecierea în țările bogate din vest.În fiecare zi  auzim de un medic, un inginer bun sau un informatician care a plecat să lucreze în străinătate, dar adevărata dimensiune a fenomenului o realizăm abia atunci când ne lovim de efectele groaznice ale acestei migrații: nu mai găsim medicul la care obișnuiam să apelăm, meseriașul care ne făcea reparații în casă, ori persoane calificate sau măcar dispuse să învețe o meserie.

Mai mult, aceeași specialiști de la FMI afirmă că :  „emigrarea persoanelor tinere şi bine pregătite este echivalentă cu dispariţia din societate a celor care ar fi putut fi agenţi ai schimbării, ar fi putut conduce la îmbunătăţirea calităţii instituţiilor statului de drept” , ori că plecarea tinerilor bine pregătiţi a limitat dezvoltarea activităţii din sectorul privat, competitivitatea externă (la export) şi a crescut cheltuielile sociale în raport cu PIB; emigrarea a limitat creşterea economică în ţările est-europene şi a încetinit convergenţa veniturilor către nivelurile din Europa de Vest.

Poate că am abuzat de citate în acest material, dar mi s-au părut extraordinar de elocvente pentru situația actuală și chiar surprinzătoare venind din parte unei instituții care ani de-a rândul ne-a îndemnat să luăm măsuri care au generat, în fapt, această situație!

Cum ar fi arătat astăzi România dacă nu am fi vândut sau închis multe dintre marile întreprinderi , dacă am mai fi avut bănci autohtone (în afară de cea care-i plătește d-lui Isărescu 40.000euro lunar), dacă am fi înțeles să sprijinim inițiativa locală cel puțin la fel cum am sprijinit „investitorii” de aiurea?!

Din păcate, încetul cu încetul România devine o țară în care numai unele categorii de bugetari o duc de la bine la excelent, o țară în care s-au creat adevărate caste de „pretorieni” și „birocrați”, iar cei care mai produc ceva cu mâinile sau mintea lor sunt priviți doar ca niște „vaci de muls” pentru bugetul de stat.

În mod clar, exodul creierelor (și nu numai) reprezintă factura neputinței societății românești de a se adapta la noile realități de după 1990 și , din păcate, drumul pe care se merge acum  nu va schimba cu nimic situația.

Nu prin „strategii anticorupție” sau prin turnătorie generalizată vom rezolva lipsa oricărei perspective de dezvoltare trainică, ci prin revenirea, treptat, la o scară de valori corectă în toate domeniile de activitate .

V.N.