Excelența măsurată prin vot populist! Pianistul Daniel Ciobanu „spulberat” de povestea „salvatorului” Ionuț Ursu

Gala Ambasadorilor nemțeni – level 2018 – se apropie de finalul etapei de vot popular. Reamintim că la ediția din 2017 juriile de atunci nu au clintit cu niciun milimetru ierahiile stabile de votul „cool” de pe facebook iar dacă și în acest an se va întâmpla la fel, vom avea fix conceptul din titlul articolului „excelența măsurară prin populism”.

Pe criteriul votului popular, nici nu e greu de închipuit ce s-ar fi putut întâmpla dacă printre nominalizații la diversele categorii scăpa vreun personaj gen Salam (sau era de ajuns apoi să scrie pe net de 3 ori pe zi că e fan Salam) sau vreun alt agramat care să fie cât de cât cunoscut în domeniile vizate în acest an de organizator. Organizatorul e Consiliul Județean și, oricât ar încerca unele trompete să-și arate utilitatea, facem mențiunea că, la fel ca și în anul precedent, Vestea consideră acest eveniment (Gala Ambasadorilor) drept unul mai mult pe plus decât pe minus. Nu e perfect dar e perfectibil de aceea și punctăm câteva detalii care ar putea fi luate în calcul de organizatori.

Mirajul votului popular (erată – nu prin facebook cum, din neatenție, am scris acum câteva săptămâni / scuze! / ci printr-o simplă conexiune anonimă, deci mai facil pentru votanții la normă) este în vogă, dă bine la popor, atrage notorietate. Însă procedura este cel puțin discutabilă când e vorba de un eveniment care tot face recurs la „excelență”. Ori „excelența” într-un domeniu (mai ales că e vorba de specializări de nișă, în unele cazuri) nu poate fi cântărită decât tot de „excelenți” în acel domeniu.

Altfel, nu poate fi decât vesel ca despre opera, activitatea, acțiunile unui profesor emerit, ale unui pianist, ale unei actrițe, ale unui scriitor, ale unui medic sau ale unui pictor să voteze băieți și fete, cocalari sau pițipoance care pe propriile conturi de facebook spun că au „școala veții”, „facultatea FBI”, „trăiesc pe banii lui mama”, „lucrez marijuana” etc.

De la veselia unui astfel de vot se ajunge la situații absolut bizare în care votul populist a fost completat și plasarea nefericită într-o anume categorie a unor candidați care cu siguranță trăiesc și activează în lumi total diferite.

Studiu de caz: Meciul secolului, Ciobanu versus Ursu

Am ales – deloc la întâmplare – categoria TINERE VALORI. Nominalizați: Daniel Ciobanu (celebru pianist, cu recunoaștere mondială), Ionuț Ursu (rolul principal și imaginea unui proiect tip ONG, bazat pe „story” super-interesant cu băiatul abandonat de mamă, crescut la casa de copii, voluntar pe la Salvare, student/absolvent pe la geografie, suflet milos care si-a vândut și laptopul pentru a merge în nepal după un cutremur etc), Damian Pancu (ong-ist din Bicaz care citește mult la Biblioteca orașului), Georgiana Mădălina Mihăilă („unul din cei mai activi tineri în domeniul tineretului” – scuzați pleonasmul, e din siteul evenimentului) și Petru Apostoaia (președintele Consiliului Național al Elevilor, un adolescent vivace, cu luări de atititudine mai pregnante decât ale multor politicieni din Opoziție).

Pentru cei care nu au intrat încă pe siteul respectiv (o puteti face ACUM) facem precizarea că sunt 12 categorii (cu tot cu TINERE VALORI), inclusiv VOLUNTARIAT și ASISTENȚĂ SOCIALĂ, unde, cu siguranță, ar fi fost mai ok plasarea lui Ursu dar poate și a altora din tinerii aceștia foarte implicați.

Dar nu, organizatorii au plasat pe cei 5 concurenți la TINERE VALORI iar voturile de până acum arată o situație foarte interesantă:
Ciobanu – 749
Ursu – 3382
Pancu – 316
Mihăilă – 407
Apostoaia – 396.

Facem precizarea că după câteva zile de vot, lucrurile erau deja tranșate, adică Ciobanu avea vreo 400 de voturi, Ursu – peste 2000, iar ceilalți trei vreo 600 de voturi, împreună. Mai clar, Ursu avea mai mult decât dublu decât ceilali 4 candidați iar jocul a fost foarte clar pentru mulți încât Apostoaia (totuși șef național peste 41 de filiale județene formate din 15-17 colegi plus emulația ușor de stârnit apoi pe orizontală) nu s-a agitat deloc părând că spune ceva prin tăcerea lui. În acest timp, pe fel de fel de grupuri sau pagini (unele aparent serioase, altele absolut discutabile, inclusiv ale unor fundații fantomă de prin Argeș, din cele care își trimiteau altădată „cerșetorii cu ecuson” pe străzile din Piatra Neamț) mobilizarea pro-Ursu era în plin avânt.

Cu știință sau fără, și organizatorii au contrinuit la această situație, inclusiv prin prezentările făcute candidaților. De exemplu, pentru cel numit de critici „genialul Ciobanu” era f[cut[ o prezentare destul de anostă: „S-a născut în 1991 la Piatra Neamț și de la vârsta de 7 ani a început studiul pianului. A urmat cursurile Conservatorului Regal din Scoția şi în prezent le urmează pe cele ale Universității de Arte din Berlin. Este deținătorul a două premii întâi internaționale de mare răsunet – la ediția a V-a a Concursului Internațional de Pian de la Rio de Janeiro şi la competiţia Unisa de la Pretoria, în Africa de Sud.
Daniel Petrică Ciobanu este inițiatorul Festivalului de Pian din Piatra Neamț. După două ediții reușite, tânărul și talentatul nemțean promite să facă o tradiție din organizarea acestui eveniment dedicat melomanilor”. Mda, un fel de „un pianist care cântă la pian” (sic!).

}n schimb, Ursu este prezentat drept un fel de erou al vremurilor moderne: „Cunoscut mai ales după cele trei experiențe trăite în Nepal, unde a salvat sute de vieți ale victimelor cutremurului din 2015, Ionuț poate fi unul dintre simbolurile voluntariatului românesc. Ani la rând a făcut voluntariat la Ambulanța București, pentru că în Capitală a urmat cursurile universitare și postuniversitare, dar primele sale fapte bune le-a realizat când era asistat în casa de copii la Piatra Neamț.
Destinul lui Ionuț e desprins parcă dintr-o poveste. A crescut singur, dar a trăit alături de toți. A căutat mereu să îi bucure pe cei din jurul lui și în special pe nevoiași. Nu s-a dezis de la țelul său, așa că și pe viitor vrea să fie alături de oamenii care au nevoie de ajutor”. Sesizați diferența? „A salvat sute de vieți” (câte, mai exact?), „casa de copii”, „destin desprins dintr-o poveste” etc – o, da, story, cum vă spuneam.

Probabil că organizatorii vor spune că au mers pe auto-prezentări primite de la candidați. Și cine a stat să verifice nota sol din vreo partitură a pianistului sau numărul celor salvați de Supermanul Ionuț Ursu?

Vestea nu poate pune la îndoială bunele intenții ale unor oameni implicați în activități publice. Dar când vezi o formulare fermă, fără echivoc cu privire la salvarea a sute de vieți, ca om rațional vrei să ai totuși niște repere, niște confirmări. Mai ales că formularea din prezentare nu se referă la Ionuț Ursu ca un șurub într-un mecanism de salvare ci spune că el „a salvat sute de vieți”.

Memoria acelor evenimente, pe zile, este asa:
25 aprilie 2015 – In Nepal are loc un cutremur devastator, soldat cu peste 8000 de morți
-Peste o săptămână, pe 2 mai 2015, Guvernul Nepalez (consiliat și sprijinit de specialisti în Apărare Civilă și Situații de Urgență din peste 20 de țări) anunțăcă, oficial, încetează operațiunile de căutare și salvare de sub dărâmături. Continuă toate celelalte operațiuni (asistență socială, degajarea resturilor de clădiri etc, dar nu mai sunt operațiuni de salvare de Cod Roșu, cum am spune noi românii)
9/10 mai 2015 – Ionuț Ursu ajunge în Nepal și, după propriile declarații consemnate de presa vremii, a participat la acțiuni sociale de sprijinire a sinistraților și a lucrat ca asistent voluntar. „Sunt alături de patru medici şi doi asistenţi la cota 2.500 – 3.000, oferind asistenţă medicală locuitorilor din cinci sate. O să rămân în această zonă aproximativ două săptămâni, încercând în acest timp să dau şi o mână de ajutor localnicilor pentru a-şi reconstrui casele”, spunea el atunci pe facebook, preluat de Adevărul, iar la scurt timp spunea că a lucrat și la Secția de Urgențe a unui spital, evident, tot ca asistent.

La UPU de la Spitalul Județean Neamț ajung numai pe o tură de week-end 300 de pacienți, dar medicii de aici nu spun că au salvat de la moarte 300 de oameni ci că au acordat îngrijiri medicale, că au ajutat.

Da, istoria consemnează (cu cifre și dovezi imbatabile) cazurile unor adevărați EROI ai vremurilor moderne care au salvat de la moarte sute de oameni.
Câteva exemple:

Oskar Schindler – industriaș german, proprietar al unei fabrici de fier și muniții de război care, conform istoricilor, a salvat de la moarte peste 1200 de evrei. Îi extrăgea din lagăre prin diverse tertipuri, inclusiv prin mită și șantaj la ofițerii SS, în unele cazuri și-a cumpărat muncitorii la bucată înainte ca aceștia să ajungă în camerele de gazare.
Filmul „Lista lui Schindler”, regizat de Steven Spielberg nu a adunat doar 7 premii Oscar ci s-a bazat pe un scenariu tip documentar.
Nicholas Winston – evreu cehoslovac refugiat din calea războiului în Anglia, a transferat în Marea Britanie, cu acordul părinților, 669 de copii evrei din Cehoslovacia. Părinții copiilor au ajuns în lagăre și au murit în marea lor majoritate. Aceeași soartă i-ar fi așteptat și pe copii.
A murit în urmă cu câțiva ani (la varsta de 106 ani) dar in 1988, BBC a organizat o emisiune cu public la care, dintr-o voită confuzie a ajuns și Winton în public, prezentatorii au făcut publice detalii legate de implicarea lui și au cerut să se ridice în picioare, din sala, copiii din urmă cu 50 de ani sau urmașii lor prezenți. S-a ridicat toată sala. Vezi AICI VIDEO cu subtitrare in limba română.
Irena Sendler – poloneză. Ca asistentă medicală putea intra ăn lagărul din Varsovia pentru controale tematice pe epidemii. Cu acte false sau prin diverse metode de domeniul incredibilului (in valiza, sub fustă, in cutii, in căruța de aprovizionare) a scos din lagăr peste 2500 de copii evrei, după cum spun istoricii. A fost prinsă de SS, torturată și trimisă la execuție dar a fost salvată de câțiva partizani care au mituit escorta. In anul 2003, papa Ioan Paul al II-lea i-a trimis Irenei Sendler o scrisoare personală, apreciindu-i eforturile făcute în vremea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Irena Sendler a murit în Varșovia, în ziua de 12 mai 2008, declarând lumii: „Fiecare copil salvat cu ajutorul meu este o implinire a rostului meu pe Pamant, nu un titlu de glorie.”
Viorica Agarici, șefa Crucii Roșii din Roman. In noaptea de 2/3 1941 a blocat in Gara Roman un tren militar plin de evrei, convoi care se indrepta spre o directie necunoscuta. „S-a asezat in fata trenului morții”, spun istoricii. In tren erau foarte multe cadavre dar si sute de oameni la limită, insetati si flamânzi. A obtinut doar permisiune de a le da apă dar a blocat trenul până au fost extrași morții, până au fost dezinfectate vagoanele iar oamenii din vagoane au primit apă, zahăr, pâine.
După război, a primit domiciliu fortat la Roman (se mutase intre timp în Bucuresti) iar doi din cei 3 baieti su fost condamnati sub diverse pretexte.
Istoricii si Statul Evreu spun că gestul ei a salvat sute de oameni de la moarte.
Pentru gestul său plin de curaj din vara anului 1941, Viorica Agarici a fost omagiată, post-mortem, de către statul Israel cu titlul şi diploma de „Drepţi între popoare“. La Muzeul Holocaustului din Israel, Yad Vashem, este singura femeie din România care are o placă comemorativă.

VIDEO – asta inseamnă să salvezi, real, sute de oameni de la moarte. Asezati-va! la minutul 2.30 cand se ridică TOȚI din sală, oameni care au fost salvati (sau urmasii lor), e bine să fiți așezați, dramatismul e la cota supremă…

Cei de mai sus (si probabil că și alții ca ei) AU SALVAT DE MA MOARTE SUTE ȘI MII DE OAMENI. Au salvat.
Ionuț Ursu poate a salvat de la moarte 1-2 oameni. Poate a ajutat sute. Pentru gesturile lui el își merită cu prisosință mulțumirea celor ajutați. A spune însă că tânărul nemțean „a salvat sute de oameni” nu doar că nu poate fi probat ca adevăr istoric în acest moment (și, credeți-ne, am urmărit zeci și sute de informații de pe internet despre Cutremurul din Nepal) dar este și o impietate la memoria martirilor pomeniți mai sus.
Dar poate nu e adevărat noi și Ionuț Ursu chiar a salvat – direct și personal – sute de oameni de la moarte. Suntem convinși că, în acest caz, are și dovezi care să susțină această afirmați și, dacă ni le va pune la dispoziție, Vestea le va publica cu celeritate.

Nu vom detalia acum nici o altă problemă de comunicare/imagine pe care o are campionul la voturi de la secțiunea TINERE TALENTE (nu a văzut nimeni niciun raport cu bunurile și banii strânși de el pentru Farcașa post-inundații, bilant intrări-ieșiri, și deja sunt niște discuții în zonă inclusiv niște replici agresive pe net ale tânărului) ci, revenind strict la Gala Ambasadorilor doar întrebăm: și în acest an juriile vor fi doar de formă sau vor avea puterea să și răstoarne votul popular/populist care măsoara excelența și expertiza după cum am arătat mai sus?

Vom reveni și cu alte câteva observații punctuale pe alte câteva detalii pe care le considerăm, de asemenea, interesante dar mai ales perfectibile.

D.V.

Background
Nominalizati gala Ambasadorilor 2018

Artă vizuală

Daniel Sand
Ciprian Babor
Nora Covali
Teodor Petru Moldovan
Gheorghe Hibovschi

Artă plastică

Ștefan Potop
Cristinel I. Prisecaru
Mariana Papară
Dumitru Mosor
Dumitru Bostan

Literatură

Cristian Livescu
Gheorghe Simon
Ștefan Baghiu
Dorin Ploscaru
Cornel Paiu

Educație

Mirela Cristina Grigori
Mariana Cozma
Ciprian Onofrei
Daniel Dieaconu
Cristina S. Petrariu

Tinere valori

Petru Apostoaia
Damian Pancu
Georgiana Mădălina Mihăilă
Ionuț Ursu
Daniel Ciobanu

Sănătate

Iosif Koszeghi
Pușa Crețu
Victor Firăstrău
Iliana Nicorescu
Dumitrița Nicoleta Nistor

Voluntariat

Viorela Chiper
Anamaria Holotă
Ana Maria Țoc
Mihai Dragoș Constantin
Arianna Suduc

Antreprenoriat

Aurel Köber
Mihai Bârliba
Dumitru Luca
Lucia Matasă
Luigi Bodo

Asistență socială

Daniel Hum
Sorina Monac
Maria Petrariu
Carmen Suciu
Pr. Petru Munteanu

Sport

Gheorghe Paisa
Laura Pal
Irina Bordeanu
Mihai Cristea
Eusebiu Popa

Seniori remarcabili

Vasile Vrânceanu
Gheorghe Vadana
Gheorghe Dumitreasa
Costache Lupu
Constantin Matasă

Mecenat

SC Rifil SA
SC Köber SRL
SC Dinamic 92 Distribution
SC Comes SA
SC Sofiaman Impex SRL

Toti cei de mai sus pot fi votați în siteul dedicat: AICI.

 

Comentarii Facebook

One thought on “Excelența măsurată prin vot populist! Pianistul Daniel Ciobanu „spulberat” de povestea „salvatorului” Ionuț Ursu

  1. Așa e când compari mere cu prune și gogonele cu pepeni.
    De ce nu au făcut o secțiune dedicată muzicii? Piatra Neamț chiar are nume sonore în acest domeniu. Tânărul Ionuț Ursu se încadra foarte bine la voluntariat.

Lasă un răspuns