DOCUMENT! Motivarea CCR pentru respingerea candidaturii lui Georgescu

HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025

privind contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Centralnr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturiiindependente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru PreședinteleRomâniei din anul 2025, precum și a semnului electoral

Nepublicată

Marian Enache – președinte

Mihaela Ciochină – judecător

Cristian Deliorga – judecător

Dimitrie-Bogdan Licu – judecător

Laura-Iuliana Scântei – judecător

Gheorghe Stan – judecător

Livia Doina Stanciu – judecător

Elena- Simina Tănăsescu – judecător

Varga Attila – judecător

Benke Károly – prim-magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.

Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Călin Georgescu privind respingerea înregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Preș

edintele României din anul 2025.2. Contesta

ția a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 10 martie 2025 șiformează obiectul Dosarului nr.927F/2025

, la care a fost ata

șată Decizia nr.1

8D din

martie 2025

privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu

la alegerilepentru Pre

ședintele României din anul 2025, transmisă de

Biroul Electoral Central

(BEC)

cu Adresanr.150

C/BEC/P.R./2025 din

martie 2025, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr.2726

din 10martie 2025.3. În motivarea contesta

iei, domnul

Călin Georgescu

arată că

, sub aspect procedural,BEC

nu a respectat condițiile legale privind cvorumul de prezență, cvorumul de vot, procedura dedesfășurare a ședinței și procedura de adoptare, redactare și publicare a Deciziei

BEC nr.18D

din 9martie 2025 și a procesului

–

verbal întocmit de BEC din care rezultă data și ora afișării acesteia

–procesul-

verbal nefiind nici măcar semnat. Prin urmare, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.174 șiurmătoarele din Codul de procedură civilă, care atrag nulitatea absolută a deciziei și a procesului

-verbalantereferite.

Așadar, se solicită obligarea BEC la comunicarea procesului

–

verbal al ședinței din data

9 martie 2025 în care a fost adoptată decizia și a fost întocmit procesul

–

verbal de afiș

are, pentru a se

putea constata și dovedi neregularitățile de ordin procedural care atrag nulitatea absolută a Deciziei

BEC

nr.18D din 9 martie 2025

i a procesului-

verbal de afișare.

Pe fondul contestației, se susține că, potrivit art.17 alin.(1) lit.b) și art.29 alin.(1)

–

(3) dinLegea nr.370/2004, BEC are atribuția de a constata îndeplinirea doar a condițiilor de fond și de formăprevăzute de lege pentru candidaturi și, subsecvent, de a le înregistra pe cele care îndeplinesc acestecondiții, respectiv de a respinge înregistrarea celor care nu le îndeplinesc. Condițiile de formă suntprevăzute de art.27 alin.(2)

–

(5) din Legea nr.370/2004, completate de cele stabilite prin Hotărârea

Auto

rității Electorale Permanente nr.1/2025 și prin Decizia BEC nr.2D din 26 februarie 2025. Condițiile

de fond sunt cele enumerate la

art.28 din Legea nr.370/2004, cu trimitere doar la art.37 din Constituție,care, la rândul lui, face trimitere la art.16 alin.(3) din Legea fundamentală. Prin urmare, în legătură cu

înregistrarea candidaturilor la alegerile pentru

Președintele României, BEC trebuie să

i realizeze

singura atribuție în materie, prevăzută expres de Legea nr.370/2004, și anume aceea de a constata îndeplinirea condițiilor de formă și de fond sus

–

menționate. În schimb, BEC, prin decizia de respingerea înregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu, nu a verificat, în niciun fel, îndeplinirea cumulativăa condițiilor de formă și de fond cerute de Legea nr.370/2004 și de actele adoptate în baza acesteia,mărginindu

–

se să precizeze că „nu poate da prevalență analizei aspectelor formale ale prezenteicandidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranșate deja de curte [Curtea Constituțională

– s.n.]”. În

întreg cuprinsul deciziei contestate, BEC a analizat doar condiții de fond suplimentare, decurgândindirect din alte prevederi constituționale decât cele la care Legea nr.370/2004 însăși face trimitere și

care au fost decelate, pe cale de interpretare, în jurisprudența Curții Constituționale, prin Hotărârea nr.2din 5 octombrie 2024.

BEC nu doar că nu și

–

a îndeplinit singura atribuție în materie, dar și

–

a și substituitcompetența exclusivă a Curții Constituționale de a examina și verifica îndeplinirea condițiilor deeligibilitate și de fond pentru candidatura la funcția de Președinte a

l României, care decurg, pe cale de

interpretare, din alte dispozițiile ale Constituției decât cele la care face trimitere Legea nr.370/2004,respectiv cele ale art.82 alin.(2) cu privire la conținutul jurământului de credință ce trebuie depus la

intrarea în mandat.

Se menționează că, prin Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 48 și 58

–

invocată de BEC

–,

Curtea arată că îi revine în mod exclusiv competența de a verifica îndeplinirea decătre candidați a condițiilor de eligibilitate rezultate din Constituție. Or, potrivit procedurii stabilite deLegea nr.370/2004, această verificare de către Curte se poate

realiza numai în situația unei candidaturia cărei înregistrare a fost admisă de BEC, dar, ulterior, a fost contestată în condițiile art.31 alin.(1) dinLegea nr.370/2004.

În concluzie, Decizia BEC nr.18D din 9 martie 2025 este vădit nelegală, întrucât BECnu și

–

a îndeplinit atribuția de a verifica îndeplinirea condițiilor de formă și de fond prevăzute de Lege

nr.370/2004

și și

–

a arogat, în mod nepermis, competența exclusivă a Curții Constituționale de a

interpreta L

egea fundamentală pentru stabilirea unor condiții suplimentare de eligibilitate și fond privindcandidatura la funcția de Președinte al României

–

altele decât cele prevăzute de Legea nr.370/2004

–,

precum și, în

subsidiar, pe cea de a examina și verifica îndeplinirea

acestora.8.

Se arată că în timp ce deciziile Curții Constituționale au ca obiect verificareaconformității legii cu dispozițiile constituționale, având, așadar,

un caracter general și impersonal,hotărârile Curții Constituționale date în procedura privind alegerea Președintelui României

–

mai exact, în soluționarea contestațiilor privind deciziile BEC de admitere sau de respingere a candidaturilor

– suntdate

intuitu personae

, așa cum este cazul Hotărârii nr.2 din 5 octombrie 2024, care are în vedere

candidatura doamnei Diana Iovanovici-

Șoșoacă depusă în cadrul procesului electoral din anul 2024.

Cu toate acestea, nici deciziile, nici

hotărârile Curții Constituționale nu produc efecte

sine die

. Astfel, deciziile, indiferent dacă sunt decizii de constatare a constituționalității sauinterpretative, își încetează aplicarea odată cu abrogarea legii în legătură cu care au fost date și cu

care fac corp comun.

Mutatis mutandis

, hotărârile pronunțate în cadrul procedurii de alegere aPreședintelui României își produc efectele doar până la încheierea, în orice formă, a procesuluielectoral. Din această perspectivă, se consideră că BEC a făcut o confuzie între deciziile și hotărâr

ile

Curții Constituționale în privința caracterului lor general obligatoriu, întrucât invocă art.147 alin.(4) dinConstituție, care se referă numai

deciziile Curții, nu și la hotărârile acesteia.

10.

Se susține că BEC apreciază în mod greșit

–

nesocotind chiar dispozițiile Leg

nr.370/2004

–

că alegerile pentru funcția de Președinte al României, care se desfășoară

în anul 2025,

ar reprezenta, de fapt, același proces electoral cu cel desfășurat în anul 2024 și anulat prin HotărâreaCurții Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024. În realitate, plecând de la definiția legală a perioadeielectorale [art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.370/2004], se apreciază că în discuție sunt două perioadeelectorale și, deci, două procese electorale distincte: unul desfășurat în anul 2024 în baza Ordonanțeide urgență a Guvernului nr.98/2024

privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilorpentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul2024, a Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele Românieidin anul 2024

și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024

privind aprobarea Programului calendaristic pentrureali

zarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024, iar celălalt, în cursde desfășurare în anul 2025, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2025

privind unele

măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 șialegerilor locale parțiale din anul 2025, a Hotărârii Guvernului nr.4/2025

privind stabilirea datei alegerilor

pentru Președintele României din anul 2025

și a Hotărârii Guvernului nr.17/2025

privind aprobareaProgram

ului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României

din anul 2025.11.

În aceste circumstanțe, autorul arată că, în opinia sa, considerentele Hotărârii CurțiiConstituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 privind candidatura doamnei Diana Iovanovici

–

Șoșoacă, dată în cadrul procesului electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, nu se pot aplica în cazul candidaturii domnului Călin Georgescu, în cadrul unui nou proces electoral, cel privind alegereaPreședintelui României din anul 2025, cu atât ma

i mult cu cât BEC nu a adus

nicio dovadă că situația

de fapt imputa

tă domnului Călin Georgescu, în cadrul procesului electoral din anul 2025, ar fi fostsimilară

cu cea a doamnei Diana Iovanovici-

Șoșoacă, în cadrul procesului electoral din anul 2024. Semai menționează că Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024 nu numai că nu face referiri la fapte saudeclarații ale domnului Călin Georgescu din care ar rezulta nerespectarea Constituției și a democrației,

dar nici nu îl nominalizează. Se arată, în realitate,

că Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024 se referăla cu totul alte aspecte, respectiv manipularea votului alegătorilor prin utilizarea netransparentă atehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale și finanțarea din surse nedeclarate a campaniei, inclu

siv

online (paragraf

11).

12. Prin urmare, acceptând linia de gândire a BEC, ar însemna ca

o hotărâre a CurțiiConstituționale privind admiterea unei contestații față de o decizie de înregistrare a unei candidaturi decătre BEC să poată fi invocată cu titlu de jurisprudență chiar de către BEC pentru a respinge

înregistrarea unei alte candidaturi, într-

un alt proces electoral, fără ca situația de fapt premisă să fi fostasemănătoare și dovedită și, deci, fără să poată fi aplicat principiul de drept

ubi eadem est ratio, ibieadem solutio esse debet.

13.

Se învederează că dacă s

–

ar accepta ca o hotărâre a Curții Constituționale privindanularea alegerilor în cadrul unui proces electoral, cauzată de faptele atribuite, fie și indirect, unuiadintre candidați, ar constitui fine de neprimire pentru înregistrarea de către BEC a oricărei candidaturia respectivului cetățean român sau motiv de anulare de către Curtea Constituțională a deciziei BEC de

înregistrare a candidaturii sale, aceasta ar însemna,

de facto

, suprimarea perpetuă a dreptuluiconstituțional de a

fi ales, în pofida îndeplinirii tuturor condițiilor de formă și de fond prevăzute de Legeanr.370/2004, adică a însuși actului normativ care reglementează alegerea Președintelui României.

14.

În concluzie, se apreciază că Hotărârile Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024și nr.32 din 6 decembrie 2024 nu reprezintă un precedent jurisprudențial care să fundamenteze juridicDecizia BEC nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente adomnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025

.15.

Pe rolul Curții Constituționale se află și Dosarele nr.928F/2025

–

nr.935F/2025,

nr.

937F/2025

și nr.938F/2025,

având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate de

Elena Radu,Mircea-Victor-Daniel Chitic, Ana Craiu, Narcis-Viorel-

Florin Someșfălean, Norita

Popescu, Elena Albu,

Călin Georgescu, Cătălin Georgescu, Mihai Rapcea și Maria

Tamaris Taloi împotriva Deciziei Biroului

Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii domnului CălinGeorgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

16.

În Dosarul nr.928F/

2025, c

ontestația a fost formulată de doamna Elena Radu și a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 10 martie 2025. În motivarea contestației se susține, înesență, că BEC, prin Decizia nr.18D din 9 martie 2025, a refuzat să analizeze criteriile de legalitate

privind candidatura domnului

Călin Georgescu, negând totodată și dreptul de a fi ales al acestuia(garantat de art.37 din Constituție) și dreptul de vot (garantat de art.36 din Constituție) al cetățenilor

care doresc

să voteze acest candidat, în condițiile în care acesta este primul în opțiunea de vo

t în toate

sondajele care au fost efectuate, în lipsa oricărei norme

legale

, fiind încălcate astfel dispozițiile art.53alin.(1) din Constituție.

17.

În acest sens, se arată că, din analiza coroborată a dispozițiilor constituționale ale

art.1

alin.(3) și (5),

ale

art.37,

ale

art.16 alin.(3),

ale

art.40 alin.(3) și

ale

art.53 alin.(1), se poate constata că

dreptul de a fi ales reglementat

de art.37 din Constituție este un drept fundamental care este garantat

de statul român,

el poate fi restrâns „numai prin lege”, iar demnitățile publice pot fi ocupate „în condițiilelegii”. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, termenul de „lege” prevăzut de art.53alin.(1) din Constituție pentru restrângerea drepturilor fundamentale are înțelesul de act formal alParlamentului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.157 din 13 mai 2020, paragraful 80). Or, legeacare reglementează alegerea președintelui, ca act formal al Parlamentului, este Legea nr.370/2004,

iar,

potrivit acesteia, condițiile care trebuie îndeplinite de către un candidat independent la funcția dePreședinte al României

sunt următoarele: a) candidatul independent să depună propunerea

candidatură în scris, semnată de acesta [art.27 alin.(2) lit.a)]; b) propunerea de candidatură să cuprindăprenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesiacandidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida [art.27 alin.(2)lit.b)]; c) propunerea de candidatură să fie însoțită de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă,semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propriarăspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau decolaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000de alegători [art.27 alin.(2) lit.c)]; d) să îndeplinească condițiile prevăzute de art.37 din Constituție [art.28alin.(1)]; e) să nu fi fost ales anterior de două ori ca

reședinte al României [art.28

alin.(1)]; f) la datadepunerii candidaturii, să nu fi fost condamnat definitiv la pedepse privative de libertate pentruinfracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie saudezincriminarea [art.28 alin.(2)]

.18.

Așadar, tocmai pentru garantarea dreptului de a fi ales prevăzut de art.37 și pentru anu se încălca dispozițiile art.53 alin.(1) din Constituție, art.29 alin.(1) din Legea nr.370/2004 prevede înmod expres că BEC verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de această lege

pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregistrareacandidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale. Astfel, Legea nr.370/2004 limitează competențeleBEC la verificarea îndeplinirii condițiilor de

fond și de formă prevăzute de această lege.

19.

Se susține că decizia BEC contestată

nu se bazează pe o normă dintr

–

o lege adoptatăde Parlament care să restrângă dreptul de a candida, ci doar pe interpretarea unor hotărâri ale CurțiiConstituționale (și anume, Hotărârile nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024), ceeace contravine principiului legalității restrângerii drepturilor fundamentale. Drept urmare, BEC și

-a

depășit competențele legale, arogându

–

și competențele Parlamentului care este unica autorita

legiuitoare, conform art.61 alin.(1) din Constituție, BEC neputând introduce condiții suplimentare pentrucandidatură față de cele prevăzute în Legea nr.370/2004. Orice condiții suplimentare pentrucandidatură trebuie stabilite printr

–

o lege adoptată de Parlament, iar nu printr

-o interpretare

administrativă a BEC, acesta încălcând, astfel, și prevederile art.1 alin.(4) din Constituție privindseparația puterilor în stat, precum și prevederile art.1 alin.(3) coroborate cu art.37, art.53 alin.(1) și art.1alin.(5) din Constituție.

20.

Se mai susține că argumentele invocate de BEC pentru respingerea candidaturii sunt în contradicție cu prevederile constituționale.

21.

Astfel, în primul rând, susținerile potrivit cărora respingerea candidaturii

domnului Călin

Georgescu s-

a făcut în aplicarea Hotărârilor Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din6 decembrie 2024 nu pot fi reținute și nu pot conduce la respingerea candidaturii, deoarece, pe de oparte, prin aceste hotărâri nu s

–

a constatat o neconstituționalitate a Legii nr.370/2004, iar CurteaConstituțională nu putea, printr

–

o hotărâre, să introducă noi condiții de candidatură pentru alegerile

preziden

țiale, deoarece, potrivit art.61 alin.(1) și art.147 alin.(1) din Constituție, Parlamentul este celcare trebuie să pună în acord prevederile neconstituţionale dintr

–

o lege cu dispozițiile Constituţiei.

Aceasta cu atât mai mult cu cât,

potrivit art.53 alin.(1) din Constituție, fiind vorba de

spre restrângereaunui drept fundamental, aceasta se poate face numai prin lege ca act formal al Parlamentului. Pe de

altă parte, prin niciuna dintre cele două hotărâri ale Curții Constituționale nu s

-a interzis candidatura

domnului Călin Georgescu astfel încât să existe obligația punerii

în aplicare de către BEC. Susținerilepotrivit cărora procesul electoral din anul 2024 a fost anulat prin Hotărârea Curții Constituționale nr.32din 6 decembrie 2024 „ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii

electora

le” sunt în neconcordanță cu considerentele acestei hotărâri, deoarece

în considerentele

acesteia nu se reține

„o conduită a candidatului” și nici nu este indicat numele vreunui candidat.

Drept

urmare, motivarea deciziei BEC de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu s

–

a făcut pebaza unei simple aprecieri a considerentelor hotărârii sus

–

menționate.

22.

În al doilea rând, se arată că referirile din considerentele deciziei BEC atacate privitoarela „condițiile care rezultă din forma sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcție dePreședinte al României” nu pot fi aplicate domnului Călin Ge

orgescu, deoarece, pe de o parte, acesta

nu a deținut o demnitate publică pentru ca, la învestirea în funcție, să fi depus un asemenea jurământ,iar ulterior să se dovedească cu probe că și

–

a încălcat jurământul, iar, pe de altă parte, încălcarea jurământului depus poate să fie o faptă care se săvârșește numai după depunerea jurământului, iarsancțiunea este cea prevăzută de art.95 din Constituție, care reglementează suspendarea din funcțiea Președintelui României. Drept urmare, nicio persoană nu poate fi sancționată cu decăderea dindreptul de a candida pentru încălcarea jurământului pe care nu l

–

a depus încă. Mai mult, potrivit art.95alin.(1) din Constituție, Curtea Constituțională are competențe de a se pronunța

cu privire la o

eventuală încălcare a prevederilor Constituției și să îl sancționeze pe Președinte pentru o asemenea încălcarenumai cu ocazia consultării asupra cererii de suspendare după ce un cetățean este ales ca

reședinteal României, a depus jurământul și este în exercitarea funcției și a fost formulată o cerere de suspendaredin funcția de

reședinte.

23.

Așadar, potrivit prevederilor constituționale, nici Curtea Constituțională și nici BEC nuau competența de a sancționa un cetățean cu interzicerea candidaturii pentru încălcarea unui jurământ

pe care nu l-

a depus încă. Nicio lege nu prevede o asemenea sancțiune „anticipată”, iar aplicarea uneiasemenea sancțiuni echivalează cu încălcarea art.53 alin.(1) din Constituție.

24.

În al treilea rând, se susține că punerea în aplicare a unor hotărâri ale CurțiiConstituționale adoptate în cadrul unui alt proces electoral pentru noul proces electoral echivalează cuanularea dreptului de a fi ales, deoarece un cetățean care îndeplinește condițiile prevăzute de Legeanr.370/2004 nu ar mai putea candida niciodată. Or, art.53 din Constituție reglementează restrângereadrepturilor fundamentale, nu anularea acestora. Nici măcar cetățenilor care au fost condamnați penal

definitiv nu le este a

nulat dreptul de a fi ales (de a candida), potrivit art.28 alin.(2) din Legea nr.370/2004,

ci doar persoanelor care

au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiunisăvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau

dezincriminarea.

25.

Or, ca urmare a faptului că nu există nicio lege care să prevadă „condițiile de eligibilitateconstituțională a candidaturii” și termenul și condițiile în care o hotărâre a Curții Constituționale, întemeiată pe astfel de condiții, își încetează efectele

, iar

cetățeanului respectiv nu i se mai aplicărestrângerea dreptului dispusă prin acea hotărâre, o respingere a candidaturii întemeiată pe hotărâriale Curții Constituționale adoptate în cadrul unui proces electoral anterior echivalează cu o anulare a

drept

ului de a fi ales, care este incompatibilă cu Constituția.

26.

În concluzie, se solicită admiterea contestației, anularea Deciziei BEC nr.18D din 9martie 2025 și dispunerea înregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile prezidențialedin 2025, deoarece respingerea înregistrării candidaturii unui cetățean pentru motivele invocate decătre BEC în decizia atacată echivalează cu crearea unei proceduri arbitrare pentru alegereaPreședintelui României, nestabilită de legea adoptată de Parlament, procedură care contravine art.1alin.(3) din Constituție, suveranitatea națională a poporului român, statuată de art.2 din Constituție, fiindanulată prin crearea unor pârghii prin care candidații pe care poporul dorește să îi aleagă careprezentanți ai săi să fie înlăturați în baza unor criterii arbitrare, neprevăzute de legea adoptată deParlament care reglementează procedura de alegere a Președintelui României și care sunt contrareprevederilor Constituției.

27.

În Dosarele

nr.929F/

2025–nr.

932F/2025 și nr.934F/2025

, c

ontestați

ile au fost formulatede domnul Mircea-Victor-Daniel Chitic, doamna Ana Craiu, domnul Narcis-Viorel-

Florin Someșfălean

și

doamnele Norita Popescu

i Elena Albu

și a

u fost înregistrate

la Curtea Constituțională la data de 10

martie 2025.28.

În motivarea contestații

lor

se susține, în esență, că

Legea nr.370/2004 prevede douătipuri de condiții ce trebuie îndeplinite de către candidații la funcția de Președinte al României

, respectiv

condiții de fond și condiții de formă. Or,

BEC

nu a prezentat și nu a supus examinării condițiile prevăzute în lege, ci a reținut, în motivarea deciziei contestate, doar aspecte de jurisprudență a CurțiiConstituționale adunate și prezentate selectiv. Cu privire la motivarea deciziei

BEC contestate se

menționează Hotărârea Curții Constituționale nr.4 din 22 septembrie 2019.

29.

Se susține că, deși candidatul Călin Georgescu a îndeplinit toate condițiile de fond șide formă prevăzute de lege pentru a se proceda la înregistrarea candidaturii sale,

BEC, prin Decizia

nr.18D din 9 martie 2025, a respins candidatura acestuia pentru motive străine prevederilor cuprinse înConstituție și în Legea nr.370/2004. Astfel, prin motivarea fundamentată pe considerentele reținute înHotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024,

BEC a denaturat sensul procedurii electorale

prezidențiale prin pronunțarea Deciziei nr.18D din 9 martie 2025, care este una neavenită, nelegală șiabuzivă, fiind realizată printr

–

un exces de putere.

30. Prin urmare, Decizia BEC

nr.18D din 9 martie 2025 este pronunțată cu nerespectareavădită a prevederilor constituționale

ale

art.146 privind atribuțiile Curții Constituționale și

ale

art.147privind deciziile Curții Constituționale, precum și a Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționareaCurții Constituționale și a Legii nr.370/2004, lege care nu a fost completată și/ sau modificată ca urmarea pronunțării Hotărârilor Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024,

extele legale care garantează îndeplinirea condițiilor de formă și de fond care trebuie îndeplinite decătre candidații la funcția de Președinte al României nefiind, până în prezent, declarate caneconstituționale.

31.

În continuare, se arată că există o diferență fundamentală

între deciziile și hotărârilepronunțate de Curtea Constituțională în temeiul art.146 și 147 din Constituție, diferență prevăzută înmod expres în art.11 din Legea nr.47/1992. Astfel, doar deciziile pronunțate de Curtea Constituționalăsunt cele care au putere de lege și care constată sau interpretează limitele constituționalității unei norme

legale, având ca ef

ect modificarea întinderii și aplicării unui act normativ ca urmare a unor problemeintrinseci sau extrinseci de constituționalitate, efect care impune, în temeiul art.147 din Constituție,

modificarea într-

un termen de 45 de zile a normei legale constatate ca fiind neconstituțională. Or,dispozițiile Legii nr.370/2004 nu au fost constatate ca fiind neconstituționale printr

–

o decizie a Curții

Constitu

ționale pentru a putea fi modifica

e sau completate de către Parlament în termenul legal, motivpentru care nici aplicarea normei nemodificate nu poate fi extinsă prin hotărâri ale instanțeiconstituționale.

32.

În realitate, Hotărârile Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6decembrie 2024, pe care s

-a fundamentat motivarea deciziei BEC contestate, nu au avut ca obiect

verificarea constituționalității Legii nr.370/2004, astfel că aceste hotărâri nu pot avea un caracter

interpretativ al art.28–

31 din această lege, și cu atât mai mult nu pot adăuga la lege. Orice altă

interpretare prin care s-

ar extinde rolul și funcțiunea hotărârilor (nu și a

deciziilor) Curții Constituționale

constituie o

încălcare a principiului separației puterilor în stat consacrat de art.1 alin.(4) și (5) dinConstituție.

33.

Prin urmare, se susține că Decizia

BEC

nr.18D din 9 martie 2025 este pronunțată fărăniciun fundament legal și printr

–

o interpretare abuzivă și neconstituțională a normelor cuprinse în Legeanr.47/1992 și Legea nr.370/2004, toate acestea atrăgând neconstituționalitatea și nelegalitatea decizie

icontestate.

34.

Se mai arată că reținerea, în afara unor dispoziții legale, de către

BEC în decizia

contestată a unui „cadru axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României”reprezintă o conduită arbitrară menită să nesocotească dreptul de a fi ales, astfel cum este prevăzut înart.37 din Constituție.

BEC

nu doar că a nesocotit un drept fundamental de a fi ales al candidatului CălinGeorgescu, dar a instituit și o nouă incompatibilitate cu un efect definitiv pe viață. Or, restrângerea unui

drept

, fie ea și temporară, trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat

–

o, fără a se puteaatinge în substanța sa însăși existența dreptului vizat. Din motivarea deciziei de respingere acandidaturii domnului Călin Georgescu rezultă că substanța dreptului de a fi ales în funcția dePreședinte al României este, în mod clar, afectată, iar acest lucru este ireversibil, în accepțiunea

BEC.Motivarea Deciziei BEC

nr.18D din 9 martie 2025, cu argumente care adaugă în mod flagrant laConstituție și

la Le

gea nr.370/2004, conduce la concluzia că dreptul domnului Călin Georgescu de a fiales în funcția de Președinte al României a fost suprimat pe viață.

35.

De asemenea, argumentele rețin

ute

în decizia contestată întemeiate pe HotărâreaCurții Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024 relevă aspecte neadevărate referitoare la candidatulCălin Georgescu. Astfel, prin hotărârea menționată s

-a dispus reluarea în integralitate a procesuluielect

oral, ceea ce nu echivalează

o neîndeplinire a condițiilor de eligibilitate de către candidatul CălinGeorgescu și nici cu instituirea unei incompatibilități permanente în ceea ce privește dreptul acestuia

de a fi ales î

n funcția de Președinte al României.

36.

În continuare, se arată că decizia contestată a fost adoptată și redactată fărădezbaterea pe fond a considerentelor reținute în plenul

BEC

. În acest sens, se susține că, din relatările

publice ale membrilor BEC

, rezultă că niciunul din

tre

aspectele reținute în decizia contestată nu a fostadus în discuție,

nu a fost dezbătut și nici nu a fost supus votului. În urma unor discuții generice succinte,care au vizat alte aspecte decât cele prevăzute la art.27 și 28 din Legea nr.370/2004, s

-a trecut la vot

cu privire la admiterea sau respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu.

37.

Totodată, Decizia

BEC

nr.18D din 9 martie 2025, prin care candidatul Călin Georgescua fost decăzut din dreptul de a fi ales prevăzut de art.37 din Constituție, a fost pronunțată fărăposibilitatea acestuia de a se apăra, ceea ce contravine art.24 privind dreptul la apărare din Constituție,drept care trebuie să poată fi exercitat în orice procedură în care un cetățean este decăzut din drepturileconstituționale, astfel cum este și dreptul de a fi ales. În acest sens este menționat Raportul Comisiei

de la V

eneția CDL

–

PI(2025)001

-e din 25 ianuarie 2025.38.

Se mai arată că prin Hotărârea Curții Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024 nu afost analizată nicio faptă sau declarație personală a candidatului Călin Georgescu care ar putea fiinterpretată

în sensul

că ar contraveni „formulei sacrosancte a jurământului depus de PreședinteleRomâniei”, similar celor analizate în Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024, ci aufost analizate doar aspecte referitoare exclusiv la finanțarea campaniei electorale a acestuia. Așadar,

în ceea ce îl prive

ște pe candidatul Călin Georgescu, instanța constituțională nu a statuat niciodată căacesta nu îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de

reședinte, ci doar că ar fi existat unele„încălcări ale legislației electorale referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale”. Această constatare ține exclusiv

de primul proces

electoral, care este anulat, și nu poate avea dreptconsecință decăderea unui cetățean din drepturile electorale, chiar dacă acesta ar fi încălcat legislația

refe

ritoare la finanțarea campaniei electorale care prevede doar o răspundere contravențională pentrucei care o încalcă.

39.

Se evidențiază că Hotărârea Curții Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024 nu poateproduce aceleași efecte precum Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024, care nici

ea nu ar putea avea ca efect

decăderea pe viață a unui cetățean din drepturile electorale

40.

În final, se susține că

BEC

, prin decizia contestată, a avut în vedere o situație neprobatăși inexistentă raportată

la circumstanțele analizate în Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5octombrie 2024 privind faptele și declarațiile unei alte persoane, extinzând, nejustificat, constatările cuprivire la faptele acesteia la faptele candidatului Călin Georgescu.

41.

În Dosarul nr.933F/2025, contestația a fost formulată de domnul Călin Georgescu și afost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr.2760 din 10 martie 2025.

42.

În motivarea contestației se susține, în primul rând, lipsa de competență a BEC înpronunțarea deciziei contestate. În esență, autorul arată că, din analiza dispozițiilor Legii nr.370/2004și a Hotărârii Curții Constituționale

nr.

2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 28

–31, prin raportare la

considerentele deciziei privind respingerea înregistrării

candidaturii

independente a domnului CălinGeorgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, se poate lesne observa că BEC a

constatat îndeplinirea tuturor condițiilor de formă și de fond, respingând candidatura strict raportat lafaptul că persoana care solicită înregistrarea candidaturii „a încălcat obligația de a respectademocrația”. Or, o astfel de constatare excedă în mod vădit competențelor

BEC

, competențe expres șilimitativ prevăzute de lege, constatate în jurisprudența relevantă recentă a instanței de contenciosconstituțional. Astfel, prin Hotărârea

nr.

2 din 5 octombrie 2024, instanța de contencios constituțional a

sta

tuat, în cadrul paragrafului 58, că „revine în mod exclusiv Curții Constituționale competența de averifica dacă în exercitarea dreptului politic de a fi ales în funcția de Președinte al României candidatura îndeplinește toate condițiile de eligibilitate rezultate din Constituție. Având în vedere că, în prezentacauză, se contestă de către autorul sesizării neîndeplinirea unor astfel de condiții de eligibilitate, Curtea, în limitele sesizării sale, urmează să le examineze. Astfel, pentru a determina dacă do

amna DianaIovanovici-

Șoșoacă îndeplinește condițiile de eligibilitate de natură constituțională referitoare larespectarea Constituției și a democrației, Curtea va evalua conduita și declarațiile sale publice, precumși efectele acestora în plan constituțional”. Astfel, însăși Curtea Constituțională a României, la care BECface referire, stabilește că revine în mod exclusiv instanței constituționale competența de a verificadacă, în exercitarea dreptului politic de a fi ales în funcția de Președinte al Rom

âniei, candidatura

îndeplinește toate condițiile de eligibilitate rezultate din Constituție.

43.

Deși BEC, în cuprinsul deciziei de respingere a candidaturii, face trimitere la HotărâreaCurții Constituționale

nr.

2 din 5 octombrie 2024, acest organism ignoră paragraful 58 al hotărârii careconfirmă lipsa de competență a

BEC

asupra chestiunii ce reprezintă motivul respingerii înregistrării/neînregistrării candidaturii și a semnului electoral. De altfel, în mod nepermis, prin deciziacontestată, BEC justifică respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu printr

-o preîntâmpinare a

unei eventuale anulări a procesului electoral de către instanța constituțională, deși se constată că labaza Hotărârii nr.32 din 6 decembrie 2024 au stat argumente de cu totul altă natură, indiferent de

temeinicia sau netemeinicia acestora.

44.

Mai mult, BEC constată că „procesul electoral pentru alegerea Președintelui Românieia fost demarat în anul 2024, iar prin Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională aanulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României desfășurat în bazaHotărârii Guvernului

nr.756/2024 și a Hotărârii Guvernului

nr.1061/2024, dispunând reluarea înintegralitate a acestuia”. BEC argumentează, așadar, decizia de respingere printr

–

o nelegală exercitarea atribuțiilor în legătură cu

procesul electoral din 2024. Or, este de domeniul evidenței, rezultând nudoar din acte normative care reglementează distinct desfășurarea și organizarea celor două proceseelectorale, dar și din documentele de constituire ale prezentului BEC, că există două procese electoraledistincte, iar activitatea prezentului BEC are ca obiect doar procesul electoral prezidențial din 2025. Alegerile prezidențiale din noiembrie

–

decembrie 2024 au fost anulate

in integrum

(deci chiar șicandidaturile care fuseseră verificate și validate), ceea ce face ca actualul proces electoral să fie unulcu totul nou, fără vreo legătură cu cel precedent.

45.

În concluzie, autorul contestației susține că prin decizia pronunțată, BEC s

-a substituit

în mod nepermis Curții Constituționale, realizând o analiză care excedă integral atribuțiilor acesteientități, cu consecința selectării candidaturilor într

–

o manieră complet nelegală, care creează unprecedent extrem de periculos, de imixtiune în procesul electoral prin criterii total aleatorii și prinadăugare la lege.

46.

O altă critică formulată de

contestatar

vizează lipsa de motivare a Deciziei nr.18D din9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescula alegerile pentru Președintele României din anul 2025. Analizând recomandările

-cheie din Raportul

din 27 ianuarie 2025, întocmit de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de laVeneția), formulate în paragraful 78, se desprind două elemente esențiale pe care instituțiile cu atribuții

de decizie în mater

ia procesului electoral sunt obligate să le respecte: (i) o decizie să fie motivată într

–

o manieră coerentă și întemeiată pe o situație de fapt clar stabilită, care să dovedească, dincolo deorice dubiu, nereguli atât de semnificative, care să poată influența rezultatul alegerilor, și (ii) posibilitateaefectivă a părții afectate de o atare decizie de a

–

și prezenta punctul de vedere și dovezile. Rezultă cuclaritate, din cuprinsul deciziei atacate, că ambele recomandări au fost încălcate de către

BEC, înco

ndițiile în care motivarea respingerii înregistrării/neînregistrarea candidaturii domnului CălinGeorgescu este vagă și lapidară, prin indicarea unor aspecte care fie sunt străine de prezentul proceselectoral, fie se referă la elemente care excedă analizei condițiilor de formă și de fond la care trebuiasă se refere. Mai mult, luarea acestei decizii s

–

a realizat fără să i se acorde

părții afectate

posibilitateade a-

și prezenta propriului punct de vedere, așa

–

zisa motivare cuprinzând rațiuni anterioare șiexterioare procesului de analiză a condițiilor de formă și de fond.

47.

În fine, contestata

rul formulează mai multe critici care vizează netemeinicia deciziei

BEC prin care i-

a fost respinsă candidatura. Susține că o decizie care priveșteneînregistrarea/respingerea înregistrării unei candidaturi se ia de către

BEC strict prin raportare la

dispozițiile legale, fără a emite judecăți de valoare și analize care exced

eaz

ă îndeplinirii celor douătipuri de condiții prevăzute de lege.

48.

Pentru a demonstra temeinicia contestației formulate, autorul pornește de la premisacă aceasta trebuie înțeleasă ca o acțiune impusă de o situație excepțională, având obiectivul găsiriiunei soluții pentru revenirea la ordinea constituțională, nicidecum o

recunoaștere a validitățiiconstituționale sau legale a anulării alegerilor din decembrie 2024, pe care o consideră ca avândcaracterul unei lovituri de stat, întrucât a condus la interzicerea libertății de a alege a milioane decetățeni români și

la interzicerea dreptului de a fi ales al unui candidat.

49.

Astfel, arată că, în procesul electoral anterior, dosarul candidaturii domnului CălinGeorgescu a fost validat, după contestații. Întrucât

nici criteriile legale

și nici conținutul

dosarului nu au

fost schimbate, argumentele care au dus la validarea precedentă se mențin, astfel că identitateaargumentelor trebuie să ducă la identitatea concluziei.

50.

Alegerile din decembrie 2024 au fost anulate pentru motive care nu au făcut referire laprofilul constituțional al candidatului Călin Georgescu, ci la faptele unor terți (o putere străină saudiverse ONG

-uri

) și, eventual, la anumite comportamente electorale presupus inadecvate care ar fiputut deforma opțiunile electoratului. Intervenția terților și impactul

acesteia

asupra rezultatului votăriinu au fost dovedite (fapt notoriu), iar comportamentele presupus inadecvate nu au

constituit obiectulunui proces

penal care să se fi încheiat, după o procedură echitabilă (conform avizului Comisiei de laVeneția), cu o hotărâre penală definitivă prin care să se fi aplicat pedeapsa complementară a interziceriidreptului de a fi ales. Or, nu poți interzice unei persoane exercițiul unui drept pentru fapte imputabileunui terț. De asemenea, chiar dacă

ar putea reține existența unor comportamente din campaniaelectorală precedentă care ar fi putut duce la unele imperfecțiuni tehnice în procesul electoral (cu un

impact n

edovedit asupra rezultatelor finale),

nimic nu atestă că ele pot fi sau vor fi reluate în exercițiulelectoral reluat. Nu poți stabili sancțiuni viitoare pentru fapte trecute, cu atât mai mult cu cât acestefapte și gravitatea lor nu au fost atestate cu putere de lucru judecat de către o instanță judecătoreascăcompetentă, mai presus de orice dubiu rezonabil, la capătul unui proces echitabil. În acest context,neconformitatea constituțională a profilului unui candidat nu poate fi stabilită de

BEC, ci de Curtea

Constituțională, iar aceasta nu o poate face decât pe baza unor fapte care se bucură de autoritatea delucru judecat. Curtea Constituțională nu este instanță judecătorească. Prin urmare, nu există niciuntemei constituțional, judiciar, logic sau democratic care să ducă la interzicerea candidaturii domnuluiCălin Georgescu.

51.

În continuare, autorul contestației susține că profilul unui candidat nu este neconformcu Constituția, dacă acesta își propune să promoveze revizuirea acesteia, fără a aduce în discuțieprevederile constituționale excluse de la revizuire. Chiar și în cazu

l în care s-ar pune problema unei noi

Constituții (a unei noi republici) prin convocarea unei noi Adunări Constituante, nu se pune problemaneconstituționalității candidatului. Niciun proiect politic, promovat de un candidat, care implicăexprimarea voinței populare nu poate fi contrar unei Constituții care a proclamat ordinea democratică astatului. Arată că Legea fundamentală nu prevede că un anumit sistem de alianțe

sau de integrare înstructuri regionale sau globale ori

susținerea unei anumite ordini internaționale

in de identitatea ordiniipublice a statului român

. Esențial pentru ordinea constituțională actuală este sistemul drepturilorfundamentale, care este încălcat tocmai prin decizia

BEC privind interzicerea dreptului de a fi ales.52.

Un ultim argument este realizat prin analogia cu legile lustrației. Autorul face trimiterela împrejurarea că, încă din anul 1995, Consiliul Europei a stabilit că în cazul lustrației, ca acțiune deprevenție ținând de igiena spațiului politic, interdicția accesului la funcții publice nu este permisă cândaccesul se face prin vot popular. Cu alte cuvinte, lustrația nu poate trece peste decizia poporului.

Afortiori

regula trebuie aplicată când este vorba de

spre

alegeri cărora nu li se aplică legile lustrației,

România, de altfel, neadoptând asemenea legi.53.

Având în vedere aceste argumente, autorul contestației susține că Decizia

BEC nr.18Ddin

martie 2025

este un act care încalcă dispozițiile legale referitoare la competența proceduralălimitată a acestui organ, este un act lipsit de motivarea factuală raportată la acte și acțiuni prevăzute delege, care încalcă grav și fundamental dreptul de a alege al cetățenilor și dreptul de a fi ales al unuicetățean căruia nu i

–

au fost restrânse drepturile politice în condițiile legii.

54.

În Dosarul nr.935F/2025, contestația a fost formulată de domnul Cătălin Georgescu șia fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr.2762 din 10 martie 2025.

55.

În motivarea contestației, autorul susține că hotărârile Curții Constituționale invocate îndecizia BEC contestată nu au legătură cu candidatura domnului Călin Georgescu. Astfel, HotărâreaCurții Constituționale nr.2

din 5 octombrie

2024 privește o altă persoană, iar Hotărârea nr.32

din 6

decembrie

2024 a avut ca obiect analiza unor documente clasificate (declasificate parțial) referitoare laingerința Federației Ruse în alegeri, astfel că niciuna nu a analizat comportamentul electoral al

candidatului respi

ns, procedurile nefiind contradictorii și nebazându

–

se pe alte probe și raționamente

decât cele furnizate de serviciile de informații, și niciuna din aceste hotărâri nu face o legătură întreacțiunea Federației Ruse și candidatul respins și, de asemenea, nu face o analiză a așa

-zisei

neîndepliniri sau incompatibilități între candidatul respins în raport cu jurământul prevăzut de art.82 dinConstituție. Mai mult, BEC nu analizează condițiile prevăzute de art.27 din Legea nr.370/2004 șiinterpretează greșit hotărârile Curții Constituționale anterior menționate, desprinde o „sancțiune”

virtual

ă (neprevăzută de lege

–

„încălcarea obligației de a apăra democrația”) și face o analiză pe carelegea nu o prevede (analiza comportamentului candidatului în raport cu jurământul de președinte). Acest așa

-zis fine de respingere a candidaturii este un arbitrar pur juridic, prezentat în termeni generali,

fără motive concrete, dar deosebit de semnificative. Contestat

arul

afirmă că împrejurările menționate în actele întocmite de serviciile de informații care au stat la baza anulării procesului electoral comportăo analiză și un control de legalitate din partea Curții Constituționale, respectiv dacă actele administrativeale serviciilor de informații au fost emise pentru înlăturarea unor situații prevăzute de art.5 din Legeaprivind securitatea națională a României nr.51/1991 (amenințări la adresa securității naționale), instanțaurmând să verifice dacă aceste amenințări au fost/sunt reale și dacă și în ce măsură au influențatprocesul electoral; dacă aceste acțiuni au fost necesare într

–

o societate democratică ș

i restrângerea

drepturilor a fost proporțională cu situația care a determinat

–

o (existența unui pericol grav și iminent laadresa securității naționale); dacă, în urma exercitării unui control minim de legalitate a dreptului deapreciere al autorităților publice (serviciile de informații) pot fi constatate încălcări ale

limitelor

competenței prevăzute de lege și ingerința în procesul electoral.

56.

În cadrul contestației, dar independent de obiectul acesteia, autorul invocă excepția denelegalitate a „Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne

–

Direcția Generală de ProtecțieInternă, ale Serviciului de Informații Externe, ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului deTelecomunicații Speciale, prezentate în ședința Consiliul Suprem de Apărare a Țării din 28 noiembrie2024 referitoare la corectitudinea și legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentruPreședintele României din anul 2024, aduse la cunoștință publică la data de 4 decembrie 2024 prindeclasificare și reținute în considerentele Hotărârii Curții Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024. Deasemenea, solicită Curții să

și reconsidere jurisprudența, respectiv Hotărârea nr.32 din 6 decembrie2024, să revină asupra motivelor de anulare a întregului proces electoral desfășurat în primul tur descrutin (noiembrie 2024), aspecte care au fost reținute în decizia BEC de respingere a candidaturiicandidatului independent Călin Georgescu, și să administreze în acest sens probele menționate înprezenta contestație (în special declasificarea și înfățișarea de informații clasificate referitoare lamotivele anulării alegerilor). Consideră că, în Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024, CurteaConstituțională a ales să dea eficiență notelor informative ale serviciilor de informații, care nu aureglementare constituțională, în locul aplicării prevederilor constituționale referitoare la suveranitateanațională.57.

Autorul contestației menționează că, în calitate de președinte al Asociației Pentru Apărarea Libertăților Publice, a întreprins o serie de acțiuni și a formulat mai multe cereri pe care le

-a

adresat Consiliului Suprem de Apărare a Țării și Curții Constituționale, în sensul publicării numelorparticipanților (reprezentanți instituționali) la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării

din 28

noiembrie 2024, a documentelor/ rapoartelor

(sub orice formă) prezentate de instituțiile participante (cu

anonimizar

ea datelor de interes operativ și a informațiilor clasificate), astfel încât opinia publică să fieinformată clar, expres și explicit cu privire

aspectele care au stat la baza invalidării turului

al doilea al

scrutinului prezidențial din decembrie 2024. Apreciază că în timpul campaniei electorale, pilonul

operativ de cyber counter-

intelligence al serviciilor de informații putea și trebuia, în exercitareaatribuțiilor de identificare, descurajare, neutralizare și protecție împotriva activităților de informații privindacțiuni ostile de natură a afecta interesele și obiectivele naționale de securitate, desfășurate în spațiulcibernetic și în domeniul securității naționale, să documenteze și să prezinte implicarea, atacurilecibernetice și încercarea Federației Ruse de a influența alegerile pentru Președintele României din

noiembrie–

decembrie 2024. Or, lipsa unor asemenea rapoarte și informări specifice reprezintă unindiciu că influența unor actori nonstatali și a Federației Ruse în procesul electoral nu

este real

și/saunu a fost de natură să

influenț

eze

procesul electoral. Analizând comunicatul ședinței

Consiliului Suprem

de Apărare a Țării

din 28 noiembrie 2024, contestat

arul

ajunge la concluzia că

acest consiliu s-a folosit

de autoritatea sa pentru a influența procesul electoral (afirmând public imixtiunea Federației Ruse), nua așteptat formularea unor concluzii și rezultate certe și a abandonat misiunea sa de garant al ordiniiconstituționale suverane, pe care o

înlocuiește cu ordinea proprie a actorilor care exercită în mod curentputerea. De asemenea, autorul consideră că serviciile de informații și

–

au încălcat competența legală,au executat un ordin nelegal și au acționat antidemocratic în scop politic pentru a înlătur

a un candidat,

pretextul intervenției Federației Ruse în alegerile din România și amenințările la adresa securitățiinaționale sunt fie nereale, fie nerelevante în contextul tuturor factorilor care ar fi putut influența rezultatul

alegerilor. Legalitatea „constatărilor” realizate prin actele serviciilor de informații și conținutul acestorinformări nu au fost verificate, existând indicii de nelegalitate gravă, întrucât notele

Serviciului Român

de Informații nu sunt însușite/semnate/aprobate de conducerea Serviciului Român de Informații

și

actele de declasificare nu sunt publice.58.

În concluzie, autorul solicită să fie desființată decizia

BEC

și să se dispună admitereacandidaturii/semnului electoral și înscrierea candidatului Călin Georgescu în procesul electoral.

59.

În Dosarul nr.937F/2025, contestația a fost formulată de domnul Mihai Rapcea și a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr.2764 din 10 martie 2025.

60.

În

motivarea contestației se arată, în esență, că înregistrarea candidaturii domnuluiCălin Georgescu nu putea fi în niciun caz respinsă din motive intrinseci și extrinseci.

61.

Cu privire la motivele intrinseci de „admitere a candidaturii”

se arată că acesteaconstau în îndeplinirea condițiilor de fond cerute de Constituție și

Legea nr.370/2004 pentru ca uncetățean român să aibă dreptul de a fi ales. Condițiile de fond pentru ca un cetățean român să poată fi

ales în

funcția de Președinte al României sunt prevăzute de art.37 coroborat cu art.16 alin.(3) și art.40alin.(3) din Constituție. În subsidiar, dispozițiile art.28 din Legea

nr.

370/2004 stabilesc exhaustivcondițiile de

fond pentru ca un cetățean român să poată candida și să fie ales

în

funcția de Președinte

al României.

62.

Din analiza acestor dispoziții se poate observa că domnul Călin Georgescu

nu a fost

decăzut prin nicio sentință definitivă din drepturile electorale de a alege și de a fi ales [art.37 alin.(1) dinConstituție coroborat cu art.28 alin.(1) din Legea nr.37

/2004], are cetățenia română și domiciliul înRomânia [art.37 alin.(1) coroborat cu art.16 alin.(3) din Constituție și cu art.28 alin.(1) din Legeanr.37

/2004], nu este un funcționar public din categoria celor de la art.40 alin.(3) din Constituție [art.37

lin.(1) coroborat cu art.40 alin.(3) din Constituție și cu art.28 alin.(1) din Legea

nr.

370/2004], are vârstalegală [

art.

37 alin.(2) din Constituție coroborat cu

art.

28 alin.(1) din Legea

nr.

370/2004], nu a fostPreședintele României anterior depunerii candidaturii [art.81 alin.(4) din Constituție coroborat cu art.28alin.(1) din Legea nr.370/2004], nu a fost condamnat definitiv la vreo pedeapsă privativă de libertatepentru vreo infracțiune săvârșită cu intenție, fapt ce face ca acesta să nu intre în categoria cetățenilor

români

prevăzută la art.28 alin.(2) din Legea

nr.

370/2004, ce nu au dreptul de a candida [art.36 alin.(2)din Constituție coroborat cu art.28 alin.(2) din Legea nr.370/2004]. Prin urmare, se apreciază că domnulCălin Georgescu îndeplinește cumulativ condițiile legale de fond, astfel încât este obligatoriu să fie înregistrată candidatura acestuia, neputând fi respinsă din motive de nulitate intrinsecă.

63.

Pretinsul „comportament anticonstituțional” al candidatului

la care se face referire

șiorice alte speculații ori opinii subiective din spațiul public nu se încadrează în condițiile obiective șiexhaustive stabilite de Constituție și

Legea nr.370/2004 și nu

pot forma obiectul analizei BEC

și aCurții Constituționale în niciun fel de procedură electorală, de soluționare a contestațiilor electorale șinici în procedura de control constituțional derulată potrivit

art.

146 lit.f) din Constituție.

64.

Îndeplinirea de către candidați a condițiilor de fond și de procedură stabilite prinConstituție, Legea nr.370/2004 și Decizia

BEC

nr.2D din 26 februarie 2025 este parte a proceduriireglementate la art.146 lit.f) din Constituție și reprezintă o condiție necesară și suficientă pentru înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu și a oricărui alt candidat.

65.

Rolul

Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegereaPreședintelui României

și controlul de constituționalitate ce intră în competența acesteia nu se potexercita discreționar și în lipsa unor limite clare și a unor criterii obiective conferite de Constituție și deLegea nr.370/2004. Controlul de constituționalitate al neînregistrării ori înregistrării unei candidaturi, înprocesul de soluționare a contestațiilor formulate potrivit Legii nr.370/2004, este obligatoriu să fie

pre

dictibil și reglementat legal, derulat în limitele legii.

66.

În acest caz

, pronunțarea de către

BEC

asupra înregistrării ori neînregistrării propuneriide candidatură nu poate viza alte criterii obiective decât cele de fond și de procedură.

67.

Pe de altă parte, noțiunea de „comportament anticonstituțional” al candidatului nu estereglementată de niciun act normativ și este o noțiune ambiguă, impredictibilă și echivocă

, ce nu

răspunde criteriilor obiective de constituționalitate și legalitate. În lipsa unei definiții legale și a unorlimite și criterii intrinseci, noțiunea este impredictibilă

și, pe lângă faptul că nu este reglementatăconstituțional ori legal, conferă aprecierii dosarelor de candidatură de către

BEC

și CurteaConstituțională un caracter arbitrar, fără limite intrinseci și fără criterii obiective de verificare aconformității cu legea.

68.

Înregistrarea sau respingerea propunerii de înregistrare a candidaturii nu se poate întemeia pe motivele formulate de contestatari, acestea putând fi admise ori respinse prin raportare la

Constituție și

Legea nr.370/2004. Între aceste motive nu pot fi reținute opiniile individuale ori elemente

de intimidare ale candidatului. Din moment ce acesta nu a fost condamnat definitiv la pedeapsa

închisorii potrivit art.28 alin.(2) din Legea nr.370/2004, opiniile individuale, afirmațiile și aprecierile nu

pot forma obiectul unei noțiuni de „comportament anticonstituțional”. De altfel, nici motivele dinHotărârea Curții Constituționale

nr.32

din 6 decembrie 2024 nu îi pot fi imputate individual domnuluiCălin Georgescu, deoarece pretinsele fapte nu au fost pedepsite penal, contravențional sau prin oricealt fel de răspundere juridică și nu se circumscriu faptelor prevăzute de art.28 alin.(2)

din Legea

nr.370/2004.69.

Se mai susține că acuzele din spațiul public potrivit cărora domnul Călin Georgescu arfi antisemit, legionar și xenofob sunt

neîntemeiate

, cu atât mai mult cu cât acesta a declarat că, dupăce va fi ales Președinte al României, îl va chema într

–

o vizită diplomatică la București pe președinteleIsraelului și că nu este de acord cu antisemitismul.

70.

De altfel, discuțiile pe probleme politice pentru care este acuzat în spațiul public domnulCălin Georgescu nu au nicio legătură cu condițiile obiective de fond prevăzute de Constituție și deLegea nr.370/2004. Aceste discuții se circumscriu cadrului constituțional reținut în Decizia CurțiiConstituționale nr.98 din 7 februarie 2008. Astfel, Curtea Constituțională și

–

ar depăși atribuțiile decontrol constituțional dacă ar respinge înregistrarea unei candidaturi din alte motive decât încălcareacondițiilor de formă și de fond prevăzute de Constituție și de Legea nr.370/2004, deoarece, în legislațiaromână în vigoare, alte condiții nu sunt prevăzute și, deci, noțiunea de „comportamentanticonstituțional” nu este confirmată de nicio condamnare penală ori de orice altă formă de răspundere juridică și nici nu are reglementare de ordin constituțional ori legal.

71.

Se mai susține că decizia criticată a

BEC

a fost emisă întemeindu

-se pe considerentele

Hotărârii Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024, care a fost pronunțată strict în considerarea

persoanei doamnei Diana Iovanovici-

Șoșoacă. Or, aceste considerente nu sunt aplicabile în cazuldomnului Călin Georgescu.

72.

În condițiile în care domnul Călin Georgescu nu a fost condamnat definitiv pentrucomiterea vreunei infracțiuni cu intenție, faptele ce i se impută în baza Hotărârii Curții Constituționalenr.32 din 6 decembrie 2024 prin raportare la Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024nu se circumscriu infracțiunilor prin care candidatura poate fi respinsă pe fond. Pe de altă parte, domnulCălin Georgescu nu a fost nici pedepsit contravențional pentru faptele imputate prin Hotărârea CurțiiConstituționale nr.32 din 6 decembrie 2024.

73.

Se susține că cele două hotărâri menționate ale Curții Constituționale, hotărâridefinitive, general obligatorii și aplicabile pentru viitor, privesc doar procesul electoral derulat în data de24 noiembrie 2024 și nu pot avea efecte juridice

viață referitor la un candidat.

74.

Astfel, decizia de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu este nulă, încondițiile în care este impredictibil să se stabilească ce procedee a derulat

BEC

pentru a verifica dacăpretinsele împrejurări imputate domnului Călin Georgescu există și la data începerii noului proceselectoral din anul 2025. Or, în cauză, motivele pentru care a fost anulat

primul tur al alegerilor

prezidențiale din anul 2024 nu pot privi alt proces electoral decât cel în care s

–

au produs și nu se pot

aplica decât în pro

blema și materia procesului electoral din noiembrie și decembrie 2024.

75.

Așadar, deși, prin Hotărârea Curții Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024,procesul electoral pentru alegerea Președintelui României a fost anulat în integralitate, soluțialegislativă de la art.52 alin.(1) din Legea nr.370/2004 nu impută vreunui cand

idat anularea procesului

electoral și îi oferă acestuia dreptul de a candida din nou chiar prin „repetarea turului de scrutin în adoua duminică de la data anulării alegerilor”. Aplicarea hotărârilor

sus-

menționate

ale

CurțiiConstituționale de către

BEC r

eprezintă încălcarea intenției legiuitorului de la art.52 alin.(1) din Legeanr.370/2004, potrivit căreia repetarea turului de scrutin anulat de Curtea Constituțională

îi

oferăposibilitatea candidatului să participe la procesul electoral.76.

În cauză, Hotărârile Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6decembrie 2024 sunt ineficace și contrare Hotărârii Curții Constituționale nr.31 din 2 decembrie 2024,care are caracter definitiv și general obligatoriu

și

prin care s-au confirmat rezultatele primului tur descrutin

și, implicit, corectitudinea procesului electoral din octombrie și noiembrie 2024.

77.

Se mai arată că în decizia criticată

BEC

a adăugat ilegal la înregistrarea propunerilorde candidatură un criteriu nou, de natură să

aduc

atingere cadrului constituțional. Or, acest criteriu

nou nu se poate aplica nici în procesul electoral din anul 2025, deoarece autoritatea care poate

completa legile este doar Parlamentul, potrivit art.61 din Constituție.

78.

În continuare, se susține că singura sferă a ilicitului juridic ce interzice unui cetățeanromân să candideze este condamnarea definitivă la pedepse privative de libertate pentru infracțiunisăvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnisti

a postcondamnatorie sau

dezincriminarea. Or, faptele imputate domnului Georgescu Călin în Hotărârea Curții Constituționalenr.32 din 6 decembrie 2024 prin raportare la Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024

nu se circumscriu sferei ilic

itului stabilite la art.28 alin.(2) din Legea nr.370/2004. Pretinsa nerespectare

a procedurilor electorale din Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024 nu este susținută juridic de niciohotărâre judecătorească definitivă ori de un proces

–

verbal de constatare a contravenției.

79.

Aprecierea arbitrară și fără criterii reglementate prin Constituție și prin Legeanr.370/2004 a unei „atitudini” a candidatului poate face probabilă și o ipoteză în care

unei persoane i

se poate interzice candidatura din cauza unei amenzi contravenționale.

80.

În finalul motivelor intrinseci de „admitere a candidaturii” se susține că, din cauzafaptului că Hotărârile Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024adaugă la cadrul constituțional și legal criterii noi, care oricum nu au reglementare legală în sistemul de

drept românesc,

și din cauza faptului că decizia contestată a

BEC

cuprinde o apreciere echivocă,impredictibilă și arbitrară, stabilirea discreționară de criterii noi de eligibilitate pentru înregistrarea

candidaturi

lor are un pronunțat caracter discriminatoriu, în accepțiunea Ordonanței Guvernuluinr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

81.

În ceea ce privește motivele extrinseci de „admitere a candidaturii”

, contestata

rul arată, în esență, că domnul Călin Georgescu a anexat la

dosarul de candidatură o listă de susținători deaproximativ 325.000 de alegători, îndeplinind numărul minim prevăzut de lege; și

-a depus candidatura

cu mai mult de 50 de zile înaintea alegerilor din data de 4 mai 2025; a semnat propunerea decandidatură; a cuprins în propunerea de candidatură

prenumele, numele, locul și data nașterii, stareacivilă, domiciliul, studiile, ocupația/profesia, a depus declarația de acceptare a candidaturii, scrisă,semnată, datată; a depus declarația de avere și

pe cea de interese,

precum și o declarație pe propriarăspundere că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia și a depusși înregistrat propunerea de candidatură la

BEC

în patru exemplare (un exemplar original și 3 copii). Searată că

BEC

nu poate verifica și aprecia cu privire la alte condiții decât cele de formă și de fondprevăzute de Constituție, Legea

nr.

370/2004 și Decizia

BEC

nr.2D din 26 februarie 2025. În modsimetric, nici Curtea Constituțională nu poate aprecia și verifica neînregistrarea sau înregistrarea uneicandidaturi în temeiul altor condiții decât cele stabilite prin actele anterior menționate. În caz contrar

,atât BEC,

cât și Curtea și

–

ar depăși atribuțiile legale. În concluzie, contestat

rul solicită admiterea cereriide intervenție accesorie și înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentruPreședintele României din data de 4 mai 2025 și anularea Deciziei BEC nr.18D din 9 martie 2025,apreciind că neînregistrarea candidaturii s

–

a produs cu încălcarea prevederilor art.28 alin.(2) din Legeanr.370/2004. Ca probe, indică înregistrările video postate pe an

umite pagini de internet.82.

În Dosarul nr.938F/2025, contestația a fost formulată de

doamna Maria Tamaris Taloi,

fiind transmisă prin poștă la data de 10 martie 2025, conform ștampilei de pe plic, și a fost înregistratăla Curtea Constituțională cu nr.2775 din 11 martie 2025.

83.

În motivarea contestației se susține, în esență, că BEC, în aplicarea Hotărârilor CurțiiConstituționale nr.2 din 5 octombrie 2024

și,

respectiv,

nr.32 din 6 decembrie 2024 și a dispozițiilorart.147 alin.(4) teza a doua din Constituție, ale art.11 alin.(1) lit.B

a), respectiv alin.(3) din Legeanr.47/1992, ale art.17 alin.(2) și (3), ale

art.

29 alin

(1)

–

(3), ale

art.

30 alin (6), precum și ale art.31 alin.(1)din Legea nr.370/2004, a respins în mod abuziv și neîntemeiat înregistrarea candidaturii

domnului CălinGeorgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025

din motive inaplicabile candidaturiisale.

84.

Se mai arată că în data de 6 decembrie 2024 au fost anulate ilegal și nemotivatalegerile, iar nu candidatura domnului Călin Georgescu

și

că, până în prezent, nici CurteaConstituțională, nici Guvernul României și nici Președintele României nu au prezentat motivele legaleși dovezile faptice pentru anularea alegerilor. Presupusele motive nu au fost dovedite și așa

-zisele

ingerințe ale Rusiei au fost simple speculații

fără niciun fundament. Pe de altă parte

, în România nu

au votat rușii, ci au votat români

i.85.

Se mai susține că BEC trebuia să se limiteze la analizarea contextului candidaturiipentru alegerile prezidențiale din 2025 și să nu intre în speculații inaplicabile prezentei situații.

Se afirmăcă atâta vreme cât împotriva domnului Călin

Georgescu

nicio instanță judecătorească din România nua pronunțat nicio sentință penală pentru acuzații legate de fascism, simpatii cu mișcări fasciste sauelogierea unor criminali de război ori de atentat la siguranța națională sau la ordinea constituțională,

orice act de împiedicare a acestuia de a-

și depune candidatura este abuziv și fără temei legal.

86.

În final, se afirmă că nu i se pot imputa domnului Georgescu faptele altor persoane saufaptul că este susținut de așa

–

zisele partide extremiste și că s

–

a format un grup infracțional la nivelul

puterilor statului pentru a-l

împiedica să candideze și să devină președintele României, deoarecedomnul Călin

Georgescu

a declarat în programul său electoral că vrea să pună capăt actelor de trădareși vrea să tragă la răspundere vinovații pentru actele de trădare.

87.

La dosarele antereferite, domnii Remus Pricopie, Bogdan Ionescu, Andrei Cornea-

Luca și alții, Mircea Puiu, Sergiu Ștefănuț, Andrei

–

Ștefan Mitrea, Sergiu Ovidiu Calian, Andrei

-MihaiMocanu

și Marin Gabriel Ovidiu, doamna

Maria Marcu,

precum și

Partidul Verde – Verzii, în calitate de

amicus curiae

, au depus înscrisuri în sensul menținerii soluției de respingere a candidaturii domnuluiCălin Georgescu și a semnului său electoral la alegerile pentru funcția de Președinte al României din

anul 2025.88. De asemenea, domnul

Mihăiță Bariz

a depus un înscris intitulat

„Contestație

” la Decizia

BEC, considerând că aceasta este legală, însă argumentarea BEC trebuie completată. Curtea aapreciat că această cerere nu poate fi calificată ca o contestație distinctă, totuși, poate fi integrată încuprinsul Dosarului nr.927F/2025 ca un înscris depus în calitate de

amicus curiae

89.

În temeiul dispozițiilor art.52 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționareaCurții Constituționale și ale art.68 alin.(1) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea PreședinteluiRomâniei, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului

Ministerului Pu

blic, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

90.

Având în vedere obiectul Dosarelor

nr.927F/2025

–

nr.935F/2025, nr.937F/2025 șinr.938F/2025, şi anume contestarea neînregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerilepentru Președintele României din anul 2025, precum și faptul că între motivele invocate există o strânsălegătură, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării

dosarelor.

91.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a acestor cauze, iarCurtea, în temeiul art.139 din Codul de procedură civilă coroborat cu art.14 din Legea nr.47/1992,dispune conexarea Dosarelor nr.928F/2025

–

nr.935F/2025, nr.937F/2025 și nr.938F/2025

la Dosarul

nr.927F/2025,

care a fost primul înregistrat.

92.

Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul

Ministerului Public, în temeiul art.68alin.(1) din Legea nr.370/2004,

pune concluzii de respingere a contesta

iei.

În acest sens, arată că înprivința aspectelor procedurale invocate referitoare la adoptarea Deciziei BEC nr.18D din 9 martie 2025și la redactarea procesului

–

verbal de afișare a acesteia, contestatarii caută nulități ipotetice, fără a le șidemonstra. Cu privire la criticile referitoare la lipsa competenței BEC de a verifica îndeplinirea condiți

ilor

de eligibilitate de rang constituțional, se arată că funcția de

reședinte al României este cea maiimportantă funcție din stat, iar atribuțiile acestuia au o consacrare exclusiv constituțională, astfel căverificarea de către BEC a condițiilor de eligibilitate ale candidaților nu

poate fi limitată la cele prevăzuteexclusiv în lege. În caz contrar, Curtea Constituțională ar fi transformată

într-

o instanță ordinară care aravea competența de a verifica numai constatările BEC referitoare la condițiile d

e eligibilitate de nivel

legal. Or, Curtea trebuie să se pronunțe în raport cu prevederile Constituției. Se mai susține că BEC s

–

a raportat la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Hotărârile Curții Constituționale nr.2 din 5octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024, conduită pe care trebuie să o adopte orice autoritatesau instituție publică în cadrul sistemului constituțional. Se menționează că Hotărârea nr.32 din 6decembrie 2024 are o autoritate pozitivă de lucru judecat față de candidatura domnului CălinGeorgescu, astfel că valorificarea ei s

–

a realizat în cadrul și limitele competenței legale a BEC. Sesubliniază că verificarea condiției de eligibilitate privind atașamentul la valorile constituționale serealizează de prima instituție din lanțul decizional învestită prin lege cu competența de a examina

candidaturile depuse,

i anume BEC. Nu i

se poate reproșa acestei instituții că a respectat Constituțiași hotărârile Curții Constituționale. Se solicită menținerea

Deciziei BEC

nr.18D din 9 martie 2025 șirespingerea contestațiilor formulate.

CURTEA,

examinând

contesta

iile în raport cu prevederile Constitu

ției, ale Legii nr.47/1992 privind organizarea ș

ifunc

ionarea Cur

ii Constitu

ionale

, republicată,

și ale Legii nr.370/2004 pentru alegerea Preș

edinteluiRomâniei,

republicată, văzând concluziile scrise ale domnului Călin Georgescu

și ale

doamnei ElenaRadu, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum

i documentele aflate la dosar, re

ine

următoarele:

93.

Curtea constată că a fost legal sesizată și este competentă

potrivit dispozițiilor art.146lit.f) din Constituție, ale art.37 și 38 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea CurțiiConstituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010,precum și celor ale art.31 alin.(1) și (2) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României,republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.650 din 12 septembrie 2011, să soluționezecontestațiile formulate.

(1) Condițiile privind candidatura la funcția de Președinte al României

94.

Art.37

din Constituție stabilește că au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot,astfel cum acesta este reglementat prin art.36, care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art.16 alin.(3),dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art.40 alin.(3), iar candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia dePreşedinte al României. În acord cu art.16 alin.(3) din Constituție, această funcție poate fi ocupată, în

condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, iar

, în conformit

ate cu art.40

alin.(3) din Constituție, nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţiipoporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabiliteprin lege organică. Constituția mai prevede la art.81 alin.(4) că nicio persoană nu poate îndeplini funcţiade Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, indiferent dacă sunt succesive sau nu.

95.

Potrivit art.27 alin.(2) din Legea nr.370/2004,

„(2) Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă:

a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora,care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;

cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţiaşi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida;

c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat,de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului însensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi delista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători”

96.

Art.28 din Legea nr.370/2004 prevede următoarele:

„(1) Nu pot candida persoanele

care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.37 din ConstituţiaRomâniei, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al

României.

(2) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitivla pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea,amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea

”

97.

Prin Hotărârea nr.2

din 5 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.1003 din 8 octombrie 2024, paragraf

ul 28, Curtea

Constituțională

a statuat că persoanelecare candidează pentru funcţia de Preşedinte al României trebuie să îndeplinească condiţiile de formăşi

fond prevăzute de Constituţie şi

de Legea nr.

370/2004.

98.

În sfera condiţiilor de formă se încadrează aspectele referitoare la forma scrisă apropunerii de candidatură, semnarea acesteia de către conducerea partidului sau a alianţei politice ori

de conducerile acestora, care au propus candidatul,

sau, după caz, de candidatul independent;indicarea unor menţiuni precum prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul,studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege

pentru

a candida; depunerea declaraţiei de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată decandidat, a declaraţiei de avere, a declaraţiei de interese, a declaraţiei pe propria răspundere acandidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii ori de

colaborator al acesteia,

precum şi a listei susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători

[Hotărâreanr.2 din 5 octombrie 2024, paragraful 29]

99.

Curtea a clasificat condiţiile de fond ca fiind generale şi speciale. Cele generale aunatură constituţională şi sunt prevăzute la titlul I al Constituţiei, care reglementează principiile generale

ale statului român

și se referă la valorile şi principiile constituţionale ca parte intrinsecă a democraţieiconstituţionale. Cu privire la condiţiile speciale, Curtea, în jurisprudenţa sa, a menţionat

art.

37 dinConstituţie, coroborat cu

art.

alin.

(3),

art.

36 şi

art.

alin.

(3) din Constituţie, respectiv:

candi

datul săaibă

vârsta de

cel puţin 35 de ani, să fie cetăţean român, să aibă domiciliul în ţară, să aibă drept de vot(nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prinhotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale) şi să nu îi fie interzisă asocierea în partide politice (judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi aiarmatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite

prin lege organică); între aceleaşi condiţiise încadrează şi

art.

81 din Constituţie, respectiv să nu fi fost ales anterior, de două ori, ca Preşedinte

al României, sau art.28 alin.

(2) din Legea

nr.

370/2004, care stabileşte interdicţia de a candida pentru

persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de

libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia

postcondamnatorie sau dezincriminarea

[

a se vedea, în ace

st sens, Hotărârea nr.6 din 22 septembrie2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.774 din 24 septembrie 2019, paragraful 9,și Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 30 și 31]

.100.

Curtea reține că

, în cadrul contenciosului electoral

, atât BEC, cât și CurteaConstituțională verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor de eligibilitate de formă și de fond,cu precizările menționate în jurisprudența Curții Constituționale

i, în particular, în

Hotărârile CurțiiConstituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024.

(

2) Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României desfășurat în anul 2024

101.

Având în vedere că mandatul

de 5 ani al

Președintelui României înceta

în luna

decembrie 2024, data alegerilor a fost stabilită pentru ziua de 24 noiembrie 2024, prin

Hotărâr

Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.637 din 4 iulie 2024,

iar organizarea întregului

proces electoral a fost realizată prin

Hotărâr

Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programuluicalendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.874 din 30 august 2024

.102. Prin

Hotărârea nr.

2 din 6 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.1231 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională

a anulat întregul proces electoral cu

privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 şi aHotărârii Guvernului nr.1061/2024 și a dispus ca

întregul

proces electoral pentru alegerea PreşedinteluiRomâniei să fie reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegereaPreşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.

103.

Curtea a constatat că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui Românieidesfășurat în perioada septembrie

–

decembrie 2024 a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în

toate etapele sale

de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionatcaracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali,au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările

legale re

feritoare la finanţarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent dedesconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice (paragraful 5 din Hotărârea nr.32 din6 decembrie 2024). Curtea a făcut referire, în hotărârea menționată, la atingerile aduse

principiilor

democrației,

statului de drept și

suveranității,

precum și

dreptului de a alege și de a fi ales (paragrafele

5–

9) și a sta

bilit

că statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni orice interferență nejustificată înprocesul electoral prin raportare la principiile constituționale (par

agraful

10).

Curtea a dezvoltat acesteaspecte în paragrafele 11–18

din hotărârea menționată

și a concluzionat că gravitatea încălcărilor

aduse

principiilor și valorilor constituționale

determină anularea întregului proces electoral cu privire laalegerea Preşedintelui României din

anul 2024 și că procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui

României

trebuie să fie reluat

în integralitate

(paragrafele 19 și 20)

În acest context, Curtea a statuatcă este necesară

constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care

urmează a fi evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecteşi transparente,

prin raportare la principiile şi valorile constituţionale

(paragraful 20)

104.

Curtea a subliniat că, prin realizarea acestui control constituţional şi democratic asupraprocesului electoral, îşi îndeplineşte atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegereaPreşedintelui României, a cărei ultimă finalitate este restabilirea încrederii cetăţenilor în legitimitateademocratică a autorităţilor publice, în legalitatea şi corectitudinea alegerilor, precum şi înlăturareaoricăror suspiciuni de natura celor constatate în cauză. Sunt astfel protejate atât drepturile electoraleale cetăţenilor (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), cât şi fundamentele ordinii constituţionale, premiseesenţiale pentru menţinerea caracterului democratic şi de stat de drept al României (paragraful 21).

(3) Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2025

105.

În urma anulării procesului electoral din anul 2024, prin Hotărârea Curții Constituționale

nr.32 din

6 decembrie

2024, data alegerilor a fost stabilită pentru ziua de 4 mai 2025, prin HotărâreaGuvernului nr.4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul

2025,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.37 din 16 ianuarie 2025,

iar organizarea întregului

proces electoral a fost realizată prin Hotărârea Guvernului nr.17/2025 privind aprobarea Programului

calenda

ristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul

2025

, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 29 ianuarie 2025

106.

Conform pct.29 din Anexa

–

Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilornecesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025

–

la Hotărârea Guvernului nr.17/2025,candidaturile pot fi depuse la BEC, în scris, cel mai târziu până la data de 15 martie 2025, ora 24.

(4) Soluția și motivarea Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025

107.

Domnul Călin Georgescu și

–

a depus candidatura pentru funcția de Președinte alRomâniei la data de 7 martie 2025, iar prin Decizia nr.18D din 9 martie 2025,

BEC a respins

înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul2025. În motivarea deciziei menționate, BEC a reținut că, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr.2 din5 octombrie 2024, elementele cuprinse în jurământul de credinţă depus de persoana aleasă în funcțiade Președinte al României, și anume respectarea Constituției și apărarea democrației, sunt condiții pecare candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale. Sesubliniază că atât deciziile, cât și hotărârile Curții Constituționale fac parte din ordinea normativă și sunt

general obligatorii, impunându-se

erga omnes

, așadar și autorităților publice chemate să organizeze șisă urmărească buna desfășurare a procesului electoral pentru alegerea Președintelui României,inclusiv BEC. Astfel, BEC apreciază

că este obligat să respecte și să valorifice, să dea eficiențăstatuărilor cu forță constituțională ale instanței de contencios constituțional, așadar inclusiv celor

pronunțate în exercitarea atribuției reglementate de art.146 lit.f) din Constituție cu referire la Hotărârilenr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024.

108. Se

consideră că atât Constituția, cât și Curtea Constituțională au configurat cadrulaxiologic în

care au loc alegerile pentru

funcția de Președinte

al României în anul 2025. În acest sens,

condițiile de formă ale candidaturii, cât și cele speciale de fond, inclusiv declarația candidatului în sensulcă îndeplinește condițiile legale pentru a candida, trebuie analizate atât în cheia conformității lor cucadrul constituțional, cât și în cheia subsidiarității lor în raport cu poziționarea candidatului, în sensulmanifestării de către acesta a unei atitudini de natură să

aduc

sau nu atingere cadrului constituțional.

109.

În aceste condiții, BEC arată că nu poate da prevalență analizei aspectelor formale alecandidaturii domnului Călin Georgescu în detrimentul celor fundamentale tranșate deja de către CurteaConstituțională. În măsura în care BEC nu ar analiza întregul context al candidaturii

și în lipsa contestării

ulterioare a deciziei BEC de înregistrare a candidaturii,

ar exista riscul, în condițiile înregistrăriicandidaturii, ca după parcurgerea întregului proces electoral Curtea Constituțională să fie pusă însituația

infirmării rezultatului sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, aunei condiții de înregistrare a acesteia, sens în care se face referire la Hotărârea Curții Constituționalenr.2 din 5 octombrie 2024.

110.

BEC consideră că, prin hotărârea antereferită, Curtea Constituțională analizează șistatuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul analizei BEC a înțeles să se raporteze la persoana aleasă în funcția de Președinte al României, fiind relevată oatitudine în manifestă contradicție cu valorile de esență ale statului de drept. Se apreciază că hotărâreamenționată cuprinde statuări obligatorii pentru BEC care conduc la concluzia că, în ceea ce privește

candidatura domnului C

ălin Georgescu, aceasta nu întrunește condițiile de legalitate, întrucâtcandidatul, prin nerespectarea procedurilor electorale, a încălcat însăși obligația de a apăra democrația,care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în con

formitate cu legea, în lipsa

cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale.

111.

Se apreciază că, prin anularea procesului electoral din anul 2024 și reluarea înintegralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea candidaturi

lor

), ca urmare a conduiteicandidatului de nerespectare a reglementărilor legale referitoare la procedura electorală, esențialepentru democrație și statul de drept, Curtea Constituțională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu

privire la neîndeplin

irea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de cătredomnul Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere căaceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte al României.

112.

BEC a mai apreciat că, în aceste circumstanțe, îndeplinirea de către candidat acelorlalte condiții de înregistrare a candidaturii și a semnului electoral este irelevantă.

113.

Prin urmare, în aplicarea Hotărârilor Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024,respectiv nr.32 din 6 decembrie 2024 și a dispozițiilor art.147 alin.(4) teza a doua din Constituție,

ale

art.11 alin.(1) lit.B.a), respectiv alin.(3) din Legea nr.47/1992,

ale

art.17 alin.(2) și (3),

ale

art.29 alin.(1)

–

(3), ale art.30 alin.(6), precum și ale art.31 alin.(1) din Legea nr.370/2004, BEC a decis respingereacandidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru funcția de Președinte

al României din anul2025.

(

5) Analiza contestațiilor formulate

114.

O primă critică preliminară vizează faptul că decizia BEC și procesul

–

verbal de afișarecuprind anumite neregularități, și anume

lipsa unor elemente de conținut

privind

cvorumul de prezență,cvorumul de vot, procedura de desfășurare a ședinței și procedura de adoptare, redactare și publicare. Aceste aspecte sunt însă chestiuni tehnice, care nu pun în discuție validitatea formală a deciziei

neprezentând relevanță din punct

de vedere al competenței Curții Constituționale.

115.

Curtea reține că BEC nu este un organ judecătoresc, ci un organism administrativ

–

electoral cu prerogative temporare de putere publică, iar actele

sale sunt acte administrative sauadministrativ-

jurisdicţionale, însă ele aparţin materiei contenciosului electoral. BEC

funcționează pe

perioada alegerilor, încetându-

și activitatea odată cu încheierea procesului electoral (a se vedea șiDecizia nr.326 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1001 din30 octombrie 2004, sau

Decizia nr.430 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.945 din 19 octombrie 2023, paragraful 36), desfășurându

–

și activitatea după o procedurăproprie, specifică domeniului electoral.

116.

O altă critică vizează faptul că BEC și

–

a depășit competența legală prin examina

rea

condițiil

or de fond cu caracter general

, care au natură constituţională şi sunt prevăzute la titlul I alConstituţiei.

117.

Potrivit art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.370/2004, BEC are atribuția de a constata îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Legea nr.370/2004

, respectiv a celor

de formăși

fond cu caracter special stabilite prin Constituție și dezvoltate în cuprinsul Legii nr.370/2004.

118.

Condițiile de fond cu caracter general au natură constituţională şi sunt prevăzute latitlul I al Constituţiei. Prin Hotărârea nr.2

din 5 octombrie 2024, paragraful 48, Curtea a statuat căelementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate de fond pentru a candida lafuncţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul

depunerii

candidaturii sale, iar examinarea acestor condiţii poate fi realizată numai de către

Curtea

Constituţională

119.

Ulterior, p

rin Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024

, paragraful 20,

teza finală,

Curtea

a statuat că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale,

depunerea din nou a candidaturilor

care urmează să

fie

evaluate de noul Birou Electoral Central şiderularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente,

prin raportare la principiile şi valorileconstituţionale

. Ca atare, ținând seama de situația particulară intervenită prin anularea procesului

electoral pent

ru alegerea Președintelui României din anul 2024, Curtea, în coordonatele aceleiașisituații premisă existente, respectiv asigurarea succesiunii mandatelor prezidențiale și

garantarea

periodicității alegerilor, a apreciat că pentru acest proces electoral

–

ce are același obiect, respectivalegerea Președintelui României pentru un mandat de 5 ani, consecutiv celui obținut în urma alegerilordin anul 2019

–

este necesară

aplicarea directă de către BEC a prevederilor constituționale referitoarela condiţiile d

e eligibilitate de fond stabilite în titlul

I al Constituției. O asemenea

învestire

a BEC realizată

Curtea Constituțională rezultă din folosirea

sintagmei

„

prin raportare la principiile şi valorileconstituţionale”

în contextul evaluării de către noul BEC a candidaturilor depuse. În jurisprudența sa,Curtea a subliniat că are competența de a

stabili în sarcina

autoritățil

și instituțiil

or publice aplicarea

directă a Constituției, spre exemplu, în situațiile determinate de constatarea neconstituționalității actelornormative „în lipsa unei reglementări legale a situaţiei juridice create în urma deciziei de admitere aexcepţiei de neconstituţionalitate în ipoteza şi termenii stabiliţi prin decizia de constatare

neconstituţionalităţii pronunţată de Curtea Constituţională” [a se vedea, cu privire la aplicarea directă aConstituţiei, Decizia

nr.

186 din 18 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr.

213 din 16 mai 2000, Decizia

nr.

774 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr.

8 din 6 ianuarie 2016,

paragraful 32, Decizia nr.

895 din 17 decembrie 2015, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I,

nr.

84 din 4 februarie 2016,

paragraful 28, Decizia nr.

24 din 20ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr.

276 din 12 aprilie 2016, paragraful34, Decizia

nr.

794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr.

1029din 21 decembrie 2016, paragraful 37, Decizia

nr.

377 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.586 din 21 iulie 2017, paragraful 65

sau Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024,

paragraful

54].

120.

Cu alte cuvinte, Curtea subliniază că procesul electoral pentru alegerea Președintelui

României din anul 2025

își are ca

surs

ă de inițiere, organizare și desfășurare Hotărârea nr.32 din 6decembrie 2024

. Ca atare,

chiar dacă este un nou proces electoral, acesta se înscrie în aceleașicoordonate și aceeași paradigmă a asigurării succesiunii mandatului prezidențial dobândit înanul 2019

. Prin urmare,

Curtea a permis aplicarea directă de către BEC a Constituției numai pentruacest proces electoral desfășurat în circumstanțele excepționale determinate de anularea procesului

electoral

din anul 2024

.121.

În consecință

, BEC,

ținând seama de prevederile constituționale și legale referitoare laefectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale, a dat eficiență caracterului general obligatoriual hotărârii Curții, caracter care vizează nu numai soluția, ci și considerentele care sunt în legăturădirectă cu aceasta.

122.

O altă critică se referă la faptul că BEC ar fi preluat considerente particularizante dinHotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și le

–

a translatat la situația juridică a domnuluiCălin Georgescu.

123.

O asemenea critică nu se susține

pentru că referi

rile

la Hotărârea nr.2 din 5 octombrie2024 pe care le realizează BEC vizează numai aspecte generale și de principiu, precum faptul căelementele de conținut ale jurământului sunt opozabile candidaților încă de la momentul depuneriicandidaturii (respectarea Constituției și apărarea democrației), că

hotărârile Curții Constituționale suntgeneral obligatorii sau că interpretarea de principiu a textelor constituționale trebuie respectată de BEC,

ca, de altfel,

de orice autoritate și instituție publică.

Aceste considerente

privind condițiile de eligibilitatepentru funcția de Președinte al României au o aplicabilitate generală

și nu

intuitu personae

124.

Prin urmare, BEC nu a făcut altceva decât să aplice, printr

–

un raționament propriu,prevederile constituționale și considerentele interpretative de principiu ale Hotărârii nr.2 din 5 octombrie2024

în

situația particulară pe care a avut

-o de analizat, ceea ce a condus la concluzia BEC potrivit

căreia domnul Călin Georgescu nu îndeplinește condițiile de eligibilitate generale stabilite în titlul I dinConstituție.

BEC a realizat, astfel, o individualizare și o aplicare a considerentelor generale, abstracteși de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale, fără a prelua și translata constatările

factuale ale Curții Constituționale din Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024 care priveau strict situația

doamnei Diana Iovanovici-

Șoșoacă.

125.

Curtea și

–

a exercitat, prin Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024, competența de aveghea la respectarea procesului electoral în ansamblul său

, identificând cauzele ce au afectat procesul

electoral și pentru care s

-a dispus

ultima ratio

măsura anulării și reluării în integralitate a alegerilor; caatare, hotărârea antereferită privește regularitatea acestui proces, și nu excluderea unei candidaturi dinprocesul electoral. În același timp, BEC și

-a realizat judicios competen

ța de a examina condițiile de

înregistrare a unei candid

aturi prin raportarea textelor constituționale, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale, la situația domnului Călin Georgescu.

126.

Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luăride poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea subliniază că încălcarea acestora nuconduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinteal României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz

și

au o anumită temporalitate

raportată la

ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor

cons

tituționale.

127.

O altă critică privește faptul că domnului Călin Georgescu nu i s

-a recunoscut dreptul

la apărare și nu a putut să își exprime punctul de vedere în procedura BEC și în fața CurțiiConstituționale.

128.

Curtea reține că procedura în fața BEC

referitoare la înregistrarea candidaturilor nu

este o procedură de natură contencioasă. Legea nr.47/1992 și Legea nr.370/2004 stabile

sc în mod

expres o procedură specială de contestare a deciziilor BEC exclusiv în fața Curții Constituționale

, ca

expresie a atribuției constituționale a

acesteia de a veghea la respectarea procedurii de alegere a

Președintelui României. Contenciosul electoral constituțional este un contencios abstract, persoanelecare au interes putând să

se adreseze instanței cu contestație. Procedura în fața Curții nu este publică,persoanele interesate putând, însă, să

depun

în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea

Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișareacontestațiilor

pe site-

ul instituției, că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documentedepuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestației.

129.

Având în vedere cele expuse, Curtea constată că Decizia

BEC

nr.18D din 9 martie2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu laalegerile pentru Președintele României din anul 2025 este în conformitate cu cadrul constituțional și

legal incident

, astfel că va respinge contestațiile formulate.

130.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art.146 lit.f) din Constituție, al art.11 alin.(1)lit.B.a), al art.37 și 38 din Legea nr.47/1992, precum și al art.31 alin.(1) și (2) din Legea nr.370/2004, cu

unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contesta

iile formulate de

Călin Georgescu,

Elena Radu, Mircea-Victor-Daniel Chitic, Ana Craiu, Narcis-Viorel-

Florin Someșfălean,

Norita Popescu, Elena

Albu, Cătălin Georgescu

, MihaiRapcea

și Maria

Tamaris Taloi împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D

din 9 martie 2025privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerilepentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral.

Definitivă.

Hotărârea se comunică

Biroului Electoral Central

și se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.Pronun

țată în ș

edin

a din data de 11 martie 2025.

Download this PDF

/ 18