Descoperiri arheologice valoroase la Mănăstirea Văratec

În primăvara acestui an, odată cu începerea lucrărilor de reabilitare a Bisericii ,,Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”, din cadrul complexului monahal Mănăstirea Văratec, au fost realizate și cercetări arheologice preventive. Scopul acestora a fost de a se obține informații despre modul de edificare al bisericii, identificarea unor structuri construite anterior lăcașului de cult, precum și verificarea existenței în acel perimetru a vechiului cimitir al mănăstirii. Săpăturile arheologice, organizate de Complexul Muzeal Național Neamț, au fost coordonate de dr. Vasile Diaconu și au adus la lumină informații extrem de interesante despre istoria acestui așezământ monahal. Astfel, în suprafețele cercetate în exteriorul bisericii, au fost descoperite peste 72 de morminte, care sunt datate în sec. XIX. Din totalul complexelor funerare, o bună parte sunt reînhumări singulare sau multiple, dar au fost identificate și morminte de înhumație nederanjate, care oferă date foarte interesante despre obiceiurile de înmormântare din mediul monahal al secolului trecut.

,,Deși este un spațiu funerar nu foarte vechi, ne-a oferit niște descoperiri spectaculoase și valoroase în același timp, mai ales că nu există foarte multe cimitire monahale cercetate și care să aparțină unor perioade apropiate de prezent. În multe dintre morminte am găsit cărămizi cu inscripții, care includ anul decesului și numele defunctei/defunctului, ceea ce constituie un element de datare foarte important. În două dintre complexele de înhumație au fost identificate două cruciulițe mici de lemn și care s-au păstrat datorită condițiilor din sol. Una dintre acestea datează din anul 1831. De departe, cea mai spectaculoasă descoperire o reprezintă o sticluță închisă ermetic și care avea în interior un document de hârtie, iar respectivul recipient a fost depus la talpa fundației, pe absida altarului, în momentul construirii bisericii, în anul 1844” a declarat dr. Vasile Diaconu, coordonatorul săpăturilor.

Cu toate că biserica a fost ridicată în anul 1844, cimtirul exista aici de câteva decenii, iar în momentul construcției o pare din vechile morminte au fost relocate. În acest fel se explică o bună parte din reînhumările descoperite cu prilejul săpăturilor.

Conform echipei de cercetare, resturile osteologice umane urmează să fie studiate de un atropolog pentru a se stabili vârstele defuncților, sexul și eventuale patologii.

V.N.

Lasă un răspuns