Depozit de „azbest, cancer pulmonar”, la câțiva metri de o școală din Neamț

Deși azbestul – inclusiv cel sub formă de plăci pentru acoperiș – este considerat drept material cancerigen și este interzis în a mai fi folosit atât prin legislația europeană cât și prin cea românească, câteva stive de astfel de plăci au răsărit ca din senin, în urmă cu câteva săptămâni, lângă școala 1 Zănești.

Stivele respective, în număr de circa 20 și de circa 1 metru cub fiecare au fost amplasate pe marginea drumului, între șanț și gardul școlii, în două puncte distincte: în fața grădiniței (foto 1) și în fața corpului nou de școală (construit prin Programul Năastase).

 

Această prezentare necesită JavaScript.

În România, conform datelor de pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Medicului, Directiva Consiliului nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzată de azbest, a fost transpusă în legislaţia României prin HG nr. 124/2003, completată şi modificată de HG nr. 734/2006 şi HG nr. 210/2007, care reglementează activităţile privind comercializarea şi utilizarea azbestului şi a produselor care conţin azbest.

„În vederea protejării sănătăţii populaţiei şi a prevenirii, reducerii şi controlului poluării mediului cu azbest, de la 1 ianuarie 2007 au fost interzise toate activităţile de comercializare şi de utilizare a azbestului şi a produselor care conţin azbest”, se menționează pe siteul ANMP.

 

<<Cancer pulmonar. Inhalarea fibrelor de azbest a fost legată de un risc crescut de cancer pulmonar în multe studii privind lucrătorii expuși la azbest. Acest risc crescut este observat la toate formele de azbest (nu există un tip de azbest „sigur” în ceea ce privește riscul de cancer pulmonar). În general, cu cât este mai mare expunerea la azbest, cu atât este mai mare riscul de apariție a cancerului pulmonar>>. – notează dcmedical.ro.

Până ce instituțiile abilitate din Neamț (Garda de Mediu, Prefectura, Inspectoratul Școlar, ISU,  DSP, Inspectoratul în Construcții etc) se vor lămuri (sau nu) ce caută un astfel de depozit de cancer la poarta școlii, acum, fix înainte de a începe noul an școlar, precizăm că în aceeași curte a școlii unde sunt mai multe corpuri de clădire (inclusiv o toaletă „în fundul curții”) se apropie de finalizare construcția unei săli de sport și umblă vorba că ar urma să se construiască șo o toaletă modernă (lipită de corpul principal de clădire) cu bani de la Gurvernul Româ

niei.

 

Primarul Ioan Filip, un edil al cărui nume nu e legat prima dată de învârteli cu deșeuri din construcții…

Întrebată de săteni ce e cu plăcile respectivă de azbociment („internită”) în limbaj popular, directoarea școlii 1 Zănești, educatoarea Isabela Jinaru ar fi dat din umeri spunând că investițiile din curtea unității școlare sunt apanajul Primăriei și că ea știe doar că „depozitul de cancer” ar fi fost amplasat acolo cu binecuvântarea primarului Ioan Filip.

Când zăneștenii l-au întrebat pe primar ce și cum, acesta a răspuns în doi peri. Așa că oamenii s-au apucat să vorbească, să speculeze. Ba că plăcile ar putea fi strivite, concasate, și praful rezultat ar putea fi folosit – total ilegal! – ca material de izolare la construcția viitoarei toalete ce va fi ridicată cu bani guvernamentali.

Imaginile arată că plăcile de internită nu au fost folosite (adică nu sunt SH), uzura de pe colțurile câtorva fiind probabil de la depozitarea și mutarea prin diverse hale sau depozite. Cert este că predarea acestor materiale ACUM INTERZISE la un depozit este o activitate destul de costisitoare. Azbestul este considerat DEȘEU PERICULOS și în România există doar 2 depozite autorizate să primească azbest sau produse cu azbest în componență.

Manipularea, transportul și predarea azbestului ca deșeu periculos trebuire realizate în anumite condiții stricte și … costă! Costă scump! Așa că orice depozit de materiale de construcții sau orice altă firmă care a rămas pe stoc cu un asemenea produs nevandabil ar fi bucuroasă și ar plăti bani frumoși numai ca să nu achite costurile mari pentru depozitarea și distrugerea autorizată.

Iar la Zănești, depozitarea ilegală de deșeuri nu e la stadiul de prim episod. În urmă cu câțiva ani (prin 2011), când actualul primar Ioan Filip era viceprimar, tot fără ca autoritățile competente să ia măsuri reale, sute de tone de deșeuri rezultate din demolarea unor clădiri de pe Platforma Chimică Săvinești au fost duse la Zănești și depozitate lângă râul Bistrița, sub pretextul realizării unui dig neautorizat. Înainte de stivui respectivele deșeuri (plăci de ciment, cărămizi etc) pe malul apei, oameni ai viceprimarului de atunci Filip (ai cărui familie avea și o firmă de construcții, cu utilaje aferente) au spart blocurile de ciment pentru a recupera fierul-beton din ele și alte materiale feroase.
La acea vreme, autoritățile județene au mimat că iau măsuri: au dat o amendă și au cerut îndepărtarea deșeurilor dar, în fapt, acele sute de tone de resturi de construcții de la fostele hale chimice au rămas pe malul Bistriței.

La acea vreme, viceprimarul Filip era membru PDL, partid care controla instituțiile județene din Neamț. Acum, Filip este primar PSD. Rămâne de văzut dacă acum, autoritățile județene vor reacționa normal (adică inclusiv dosar penal pentru cei vinovați de evidenta manipulare ilegală a unor deșeuri periculoase – vom reveni cu detalii) sau plăcile de azbest (cu risc de cancer pulmonar demonstrat științific) vor dispărea într-o noapte și vor fi îngropate cine știe unde…

Evident că toate autoritățile locale sau județene care sunt autori sau complici ori au ceva de spus la acest subiect pot avea puncte de vedere pe care le vom găzdui în Vestea.net, dacă ne sunt remise pe adresa de email.

Daniel VINCA

background:

Ce spun agențiile internaționale

 

Pe baza dovezilor obținute în urma studiilor pe animale și din cele umane, precum exemplele de mai sus, mai multe agenții de experți au evaluat legătura cauzală dintre azbest și cancer.

 

– Agenția Internațională pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC), care face parte din Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Unul dintre obiectivele sale este de a identifica cauzele cancerului. IARC clasifică azbestul ca fiind „cancerigen pentru oameni”, pe baza capacității acestuia de a provoca mezoteliom și cancere ale plămânului, laringe (cutia vocală) și ovare.

 

– Programul Național american de Toxicologie (NTP) este format din părți ale mai multor agenții guvernamentale ale Statelor Unite, printre care Institutul Național de Sănătate (NIH), Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA). NTP a clasificat azbestul ca fiind „cunoscut drept un agent cancerigen uman”.

 

– Agenția americană pentru Protecția Mediului (EPA) menține Sistemul integrat de informații privind riscurile (IRIS), o bază de date electronică care conține informații privind efectele asupra sănătății umane pe care le au expunerile la diferite substanțe din mediu. EPA clasifică azbestul ca fiind un agent cancerigen uman.

 

 În România, după Agenția Națională pentru Protecția Medicului, care a pus azbestul demult n lista substanțelor periculoase și a emis mai multe reglementări în acest sens, Institutul Național de Sănătate Publică, printr-un ghid pe care îl redăm de pe pagina Centrului Regional de Sănătate Publică București, recunoaște azbestul ca substanță cancerigenă, notând că poate provoca azbestoză, mezoteliom, cancer pulmonar și alte cancere. (dvmedical.ro)

 

Comentarii Facebook

One thought on “Depozit de „azbest, cancer pulmonar”, la câțiva metri de o școală din Neamț

  1. Trebuie întrebat primarul de acolo de unde a ‘procurat’ acele placi, când în Europa, de peste 20 de ani, sunt firme de demolări care desființează acest material… Ia vedeți câte milioane de lei a plătit primăria voastră pentru a va baga cancerul in copii… Nu se găsește NIMENI cu un topor să-l facă țăndări pt. A nu mai fi plimbat să găsească alți proști!!??

Lasă un răspuns