Dascălii de la țară sunt disperați: Elevii noștri nu au mijloace tehnice pentru cursuri online!


Învățători, profesori directori de școli din Neamț, mai ales din mediul rural se plâng că dincolo de alte lipsuri relevate de cursurile online, principala problemă rămâne lipsa logisticii, adică elevii nu au dispozitivele necesare (telefoane moderne, tablete, laptopuri, calculatoare). Sunt familii întregi în care există un singur telefon mobil sau niciunul și e vorba, de multe ori, de familii în care sunt 3-4 sau chiar mai mulți elevi de vârstă școlară.

Și pe facebook, în postări sau comentarii, dar și în mesaje din grupuri private sau transmise inclusiv la Redacția Vestea, dascălii, directorii de școli, elevii și părinții sesizează o multitudine de probleme care arată că trecerea la cursurile online reprezintă un heirupism nesusținut logistic.
Într-o ordine aleatorie, problemele sesizate sunt:

1.Lipsa logisticii pentru elevi. Chiar și în cazul fericit în care într-o familie săracă există un telefon mobil cu tuchscreen și capul familiei nu îl ia cu el când pleacă la muncă, pe acel singur dispozitiv trebuie „să se bată”, în unele situații, 2-3 frați de școală generală, 1-2 de gimnaziu, poate și 1 de liceu. Fiecare ar trebui să stea zilnic 4-5, poate 6 ore conectați la aceste cursuri. Cum să facă?
Nu mai vorbim de familiile unde nu este niciun telefon mobil sau care stau în bordeie unde nici curent electric nu este (da, dispozitivele electronice trebuie încărcate cu curent electric).
Apropos, câți dintre elevii din Neamț au și imprimante acasă, că tot le dau unii dascăli teme pe formulare care trebuie printate?

2.Lipsa logisticii și pregătirii adecvate pentru dascăli. Că sunt profesori mai în vârstă care foloseau telefoane clasice, nu de tip smartphone știe toată lumea. Apoi, indiferent ce dispozitive elecronice are un învățător/profesor, acestea îi aparțin. Sunt cumpărate/reparate/întreținute din banii lui
Mai grav este că o parte dintre dascăli (un sfert?, poate jumătate?) au cunoștințe despre internet, soft, IT… la genunchiul broaștei. În România nu a fost un program coerent de instruire modernă a profesorilor care să-i aducă pe toți peste un anumit nivel mediu care să le permită acum tuturor dascălilor să treacă de la tabla și creta clasică la cursurile online.
Da, au fost proiecte care permiteau și dotări și instruirea pe această linie a dascălilor, la care au aplicat CCD și o parte din școli. Dincolo de faptul că pe unii directori i-a cam durut în cot de astfel de chestiuni (ei fiind mai familiarizați cu achizițiile clasice: lemne de foc, igienizare, cretă și topuri de hârtie etc), cinstit vorbind, chiar să fi aplicat toate școlile la astfel de finanțări nu aveau cum să le prindă toate pentru că erau bugete totale limitate.
Și, una peste alta, acum, la cursurile online, sunt multe episoade care arată că unii profesori sunt mult mai boboci în soft și net decât chiar majoritatea elevilor lor…

3.Administrațiile locale și CA-urile din școli, cu un secol în urmă!
Vedem acum efortul unor (subliniez UNOR) administrații locale de a rezolva în viteză partea de dotare. La Piatra Neamț (oraș capitală de județ!), va fi luni ședință de CL prin care se alocă bani pentru … 300 de tablete. Pe bune? Împărțiți 300 de tablete la câte școli generale sunt în Piatra Neamț și probabil că dă o medie de circa 15 bucăți per școală. Ce să faci cu 15 bucăți la Școala Văleni, de exemplu?
Cele 300 de tablete ar fi insuficiente și numai dacă ar fi alocate în cartierele Văleni și Speranța, acolo unde politicienii merg doar în campanii electorale…
Revenind în mediul rural. Un primar de undeva din România (din Ciugud, parcă) cumpărase de acum vreo 2 ani tablete pt toți elevii din comună și băgase internet PESTE TOT, pe toate ulițele. Ceilalți primari, inclusiv din comunele din Neamț probabil că și-au râs în barbă, „de unde își ia fraierul ăla șpaga?”.
În rest s-a mers cam așa: când ISJ și primarul aveau șefi de aceeași culoare politică, desemnarea (directă sau prin concurs) a directorului a vizat componenta de bună înțelegere între cei doi. Sunt primari prin Neamț care mergeau la ISJ și dădeau cu pumnul în masă că la o școală sau alta trebuie schimbat directorul, că nu li se ploconește destul.
Astfel de directori aveau o primă misiune: să semneze cu ochii închiși facturile decontate de școală sau de primărie pentru furnizorii aleși pe sprânceană (indiferent că e vorba de lemne de foc, reparații, alte bunuri și servicii). Dacă mișcau în front, descălecare la ISJ și executare!
În școlile respective sunt și CA-uri. Formate din reprezentanți ai profesorilor, părinților, 1-2 consilieri locali și un reprezentant al primarului. Chiar dacă se infiltra vreun consilier din opoziție care să mai și întrebe ceva înainte de a vota, precum ceilalți, ca papagalii, directorul/primarul aveau majoritatea. Profesorii din CA sunt cei agreați de director, reprezentanții părinților sunt la fel, yes-mani, deci directorii își asigurau un confort care, până la pandemie, le-a prins bine.
Câți dintre directorii din Neamț s-au luat de gât cu primarii și cu CL-urile pentru ca școlile lor să fie mai bine dotate? Eu știu câteva exemple, dar le pot număra pe degetele de la o mână…

4.Și, ar fi vorba și de lipsa unei strategii, și ante-pandemie dar și acum. Pe ce softuri se desfășoară acum aceste cursuri? Păi, pe ce vrea fiecare învățător/profesor. Unul vrea pe mess-ul de la facebook, altul pe meetto, altul pe discord, altul pe zoom etc. Și uite așa, ca să fie preyent la toate orele, elevul tre să instaleze TOATE aceste programe. Nu sunt foarte mari dar pentru un telefon cu resurse limitate sunt destul cât să facă să crape dispozitivul sau să se blocheze.
Sute de milioane de euro s-au băgat în România pentru softuri și softurele inclusiv în Educație. Care merg prost (apropos de siteul cu rezultatele de la BAC care, ÎN FIECARE AN, se blochează) dar au costat o grămadă de bani. Ghiță pentru asta trebuia arestat și judecat (nu pentru ce e urmărit acum), pentru cum a  fraudat bugete întregi cu softuri proaste, cu complicități de toate felurile…

Daniel VINCA

 

Comentarii Facebook

One thought on “Dascălii de la țară sunt disperați: Elevii noștri nu au mijloace tehnice pentru cursuri online!

  1. poate aude cineva !
    poate aude si faptul ca , in conditiile de trafic de date actuale , nu prea se pot tine lectii on line , nici macar prin piatra – neamt .

Lasă un răspuns