Cum va fi afectat destinul românilor din Marea Britanie după alegerile din 8 iunie şi în perioada post Brexit?

Sursa foto: Pixabay

Sursa foto: Pixabay

Theresa May, premiul în funcţiune al Marii Britanii a solicitat devansarea alegerilor programate în 2020, astfel că în data de 8 iunie, votanţii britanici s-au prezentat la urne şi au ţinut cu sufletul la gură întreaga comunitate internaţională, în speranţa unui deznodământ cât mai favorabil pentru soarta cetăţenilor europeni care muncesc în Regatul Unit (nu mai puţin de 2,2 milioane de persoane). Aşa cum rezultatele Brexitului au constituit o surpriză uriaşă pentru toată lumea (51,9% dintre englezi au votat pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană), aşa şi rezultatele alegerilor anticipate din 8 iunie au reprezentat o surpriză (conservatorii au pierdut majoritatea în Camera Comunelor).

Era oare necesară ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană?

Manipulaţi abil de către tabăra politică pro-Brexit, 51,9% dintre votanţii britanici care şi-au exprimat voinţa anul trecut au decis ieşirea din Uniunea Europeană a unuia dintre cele mai importante state membre ale UE (după 43 de ani). Principalul argument în favoarea Brexitului l-a constituit chiar libertatea de mişcare a imigranţilor şi faptul că peste 2,2 milioane de europeni lucrează în Marea Britanie, ceea ce a condus la treceri frauduloase ale frontierei a peste 1,8 milioane de persoane. Situaţia nu este nici pe departe aşa cum au prezentat-o susţinătorii din tabăra pro-Brexit, mai ales că Marea Britanie este unul dintre statele care au un sistem de imigraţie bine pus la punct, iar numărul celor care solicită acordarea de azil este unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Românii sunt prezenţi în număr de peste 230,000 de persoane în Regatul Unit (dintre care 8000 de persoane sunt venite la studii), dar modul de repartiţie al acestora în structurile economiei au adus un plus de valoare, nicidecum n-au tras în jos Marea Britanie. Nici faptul că susţinătorii pro-Brexit au argumentat că sistemul de sănătate şi asigurări sociale s-a încărcat foarte mult ca urmare a creşterii numărului de imigranţi nu poate fi susţinut din punct de vedere economic, fiindcă peste 85% dintre aceştia sunt activi în câmpul muncii şi contribuie la aceste sisteme de protecţie socială, plătind taxe şi impozite.

S-a mai susţinut că peste 330,000 de imigranţi anual au intrat în Marea Britanie, ceea ce a poziţionat Regatul Unit pe primul loc între ţările din Europa în ceea ce priveşte gradul ridicat al imigraţiei. Cu toate acestea există alte state care au un număr mult mai ridicat de imigranţi, aşa că nu Marea Britanie este cea mai afectată. Aşadar, în aceste condiţii, dar şi prin faptul că măsurile radicale vehiculate de către Theresa May ar putea periclita soarta celor care lucrează în acest stat, mai era necesară ieşirea din UE? Ce se întâmplă cu muncitorii şi studenţii români care trăiesc în Marea Britanie?

230, 000 de români, dintre care 8000 sunt studenţi, trăiesc, muncesc şi învaţă în regatul Unit; aceştia contribuie la sistemul de taxe şi impozite al statului în mod activ, nereprezentând o problemă pentru sistemul de asigurări sociale. Sunt aceştia în pericol să nu mai beneficieze de drepturile de care s-au bucurat până acum?

Trebuie menţionat faptul că, în medie, românii din Marea Britanie trimit lunar, peste 300 de euro (conform unor date furnizate de TransferGo pentru banii trimişi de românii din Regatul Unit) familiilor rămase în ţară. Un student român plăteşte o taxă în valoare de 9000 de lire sterline pentru a studia în sistemul de învăţământ britanic, ceea ce reprezintă o contribuţie la economia engleză, aşa cum se întâmplă şi-n cazul majorităţii românilor care muncesc în Regat.

Românii care muncesc în mod legal, având premise de muncă şi de şedere permanentă nu au de ce să-şi fac probleme în ceea ce priveşte drepturile lor şi respectarea acestora pe teritoriul Marii Britanii. La fel este şi cazul studenţilor care vor beneficia de principiul reciprocităţii (şi studenţii britanici studiază în România), aşa că situaţia nu este atât de neagră pe cât s-ar fi părut. Desigur, Theresa May îşi doreşte o limitare a libertăţii de mişcare, o mai drastică monitorizare a situaţiei imigranţilor şi limitarea numărului acestora, dar şi limitarea accesului la obţinerea de credite pentru studii din partea studenţilor din statele membre UE.

Pe fondul înăspririi legislaţiei privind imigraţia (care ar afecta trei sferturi dintre imigranţii care sunt în acest moment pe teritoriul Marii Britanii), situaţia ar putea degenera, dar, pentru a nu se ajunge la o astfel de situaţie luptă acum statele membre ale Uniunii Europene. Rămâne de văzut dacă cele 27 de ţări membre ale UE vor reuşi să-şi impună punctul de vedere şi să anuleze dacă nu de tot, măcar în parte, efectele acestui Brexit nedorit.

V.N.

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns