Oare cum se simte un copil când, la partea de antrenament individual, toţi ceilalţi primesc câte o minge şi el nu?

Dacă în 2024, 75% din echipele de fotbal din Liga a 2-a au fost finanţate din bani publici, în acest moment procentul pe acest detaliu trece de 95 la sută, singura echipă care face ca procentul să nu fie unul total fiind… CSM Ceahlăul.

Consilii judeţene şi primării din alte judeţe dau sume mari sau foarte mari pentru echipele din Liga a 2-a, ca să nu mai vorbim (ba să vorbim) de exemplul clubului ministerial CSA Şteaua Bucureşti care primeşte pe an 2,5 milioane de euro din bugetul MApN. Adică din bugetul pentru Apărare în timp ce România are cea mai mare graniţă cu o ţară aflată în război.

Iar în timp ce juriştii sau ai funcţionari CJ sau ai Primăriei Piatra Neamţ spun că ei nu semnează niciun document dacă nu primesc răspunsuri clare de la Consiliul Concurenţei sau alte instituţii (care, nu vor fi never date), în celelalte judeţe este festival de bani publici, de sume pe care cei de la CSM Ceahlăul nu că nu le-au cerut (la valorile respective) dar nici nu speră la ele.

Răsfoind informaţiile publice disponibile în surse deschise, din doar ultimele luni, aflăm cum este finanţat fotbalul de autorităţi judeţene (sau locale) ai căror jurişti sau secretari de judeţ nu par să aibă atâta ciudă pe fenomen:

– Corvinul Hunedoara – aproape un milion de euro din bani publici (4.980.000 lei) în septembrie anul acesta de la Consiliul Judeţean. Informaţia a fost publicată în Monitorul Oficial (16 septembrie 2025) şi punctată de Golazo.
Echipa Corvinul aparţine de Asociația Club Sportiv F.C. Corvinul Hunedoara 1921 care este ASOCIAŢIE DE DREPT PRIVAT (club de drept privat). Anul trecut, echipa a primit 480.000 de euro din bani publici.
AICI găsiţi raportul Preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara care anunţă cu mândrie cum instituţia pe care o conduce este aproape – nu cu vorbe goale ci cu bani, de cea mai importantă echipă a judeţului său.
– Gloria Bistriţa a avut în 2023 şi 2024 un buget total de… 14 milioane de euro (38,5 milioane de lei, cheltuieli în 2024, și alți 30,1 milioane lei cu un an înainte) din bani publici şi a pornit în noul campionat cu alocări în avans şi cu promisiunea unui buget asigurat de autorităţi de minim 5-6 milioane de euro.
-CS Dinamo (tot club departamental) are promis în acest campionat un buget de minim cel din campionatul trecut, 1,2 milioane de euro.
-FC Argeş a anunţat un buget de 2 milioane de euro pentru acest campionat din care 1,5 milioane de euro alocaţi de Primăria Piteşti.
-ACSM Politehnica Iaşi a primit în luna iunie a acestui an – adică imediat ce retrogradase din L1 în L2 – aproape 2 milioane de euro, mai exact 9,45 milioane de lei. (echipa ieşeană este acum în clasament fix sub echipa din Neamţ). Cu câteva luni înainte, în martie, primise alţi 4,5 milioane de euro de la Primărie. Şi, la scurt timp a retrogradat din L1 în L2.
Cu toate acestea, în luna august a acestui ani, clubul din Iaşi a intrat în procedură de insolvenţă, acumulând datorii restante de peste 4 milioane de euro.
– ASA Târgu Mureş a sărit direct din Liga 4 în Liga 2, după ce a fuzionat absorbind echipa CS Unirea Ungheni 2018. FRF a aprobat fuziunea iar în spatele acestei scheme stă faptul că cei de la Ungheni nu mai puteau duce un campionat şi au cedat proiectului prin care Primăria din Târgu Mureş pune pe masă 3 milioane de euro, ca avans pentru acest campionat…
– 2 milioane de euro a primit echipa Chindia Târgovişte de la autorităţi (CJ Dâmboviţa şi Primăria Târgovişte) în campionatul trecut şi minim pe aceeaşi sumă există înţelegerea şi pentru acest an. Clubul respectiv funcţionrază ca o asociere (pe ONG) din care fac parte şi cele două autorităţi dar şi o entitate privată, Universitatea Valahia.
-FC Voluntari, echipa de suflet a familiei Pandele-Firea a fost finanţată în 2024 cu 22 milioane de lei de Primăria cu acelaşi nume şi a primit în anul 2025 o sumă similară, raportările fiind pe ani calendaristici, nu pe campionate. Evident, Pandele nu va lăsa echipa fără bani nici după terminarea turului…
De asemenea, CJ Ilfov alocă la 3-4 luni sume consistente cu titlu de finanţare a echipelor de copii şi juniori şi fete care, în fapt, sunt sateliţi ai echipei din Voluntari. Şi în plus, multe firme private care au avut lucrări ba la Bucureşti (când era Firea Primar), ba la Ministerul Muncii (când ea era ministru acolo) contribuie în continuare cu sume consistente, ca sponsori ai echipei.
-Concordia Chiajna a primit şi în 2025 (ca şi în 2024) 10 milioane de lei de la Primărie. O primărie de comuna. Şi primeşte şi bani de la CJ Ilfov, tot aşa, în rate aproximativ trimestriale.
-CSM Reşiţa a primit de la Consiliul Judeţean Caraş-Severin 950.000 lei la finalul lui iunie 2025.
„Așa cum am mai spus, sunt deschis la tot ceea ce înseamnă investiție în sportul din județul nostru. Prin acordarea acestei sume de bani clubului CSM Reșița, subliniez, încă o dată, angajamentul pe care mi l-am luat privind sprijinirea echipei de fotbal din Valea Domanului”, a declarat Silviu Hurduzeu, pre;edintele judeţului Caraş Severin.
Consiliul Judeţean este acţionar la club şi, de asemenea, echipa primeşte bani publici şi de la Primăria Reşiţa şi de la AquaCaraş SA, compania a CJ-ului.
Conform contractului de finanţare, echipa nu va putea din aceşti bani salarii de fotbalişti sau antrenori sau staff tehnic, dar poate achita cantonamente, deplasări, mese pentru sportivi (seniori şi juniori), vitaminizare, echipamente, tratamente şi servicii medicale. (una din surse, AICI).
Per total an calendarist, bugetul echipei este estimat la 1,2 milioane de euro, din care aproape un milion de euro e asigurat din fonduri publice.
-CS Afumaţi – aceeaşi reţetă tip Ilfov, cu bani de la Primărie, CJ şi de la sponsori privaţi. În acest moment, în localitate sunt în curs de implementare 60 de proiecte cu fonduri europene sau guvernamentale şi cam 75% din furnizorii de lucrări, bunuri, servicii sunt şi sponsori ai echipei de fotbal. Cifrele din surse deschise despre cuantumul banilor publici sunt contradictorii, dar la o estimare medie ar fi vorba de circa 1,5 milioane euro/an, fără a lua în calcul banii primiţi de la firmele private.
-Metalul Buzău primeşte de ani de zile cam 1 milion de euro de la CJ şi Primărie. Aceleaşi autorităţi au finanţat până în acest an şi echipa Gloria Buzău dar au anunţat retragerea oricărărui sprijin pentru Gloria după retrogradarea din L1 în L2.
-Sepsi Sf. Gheorghe este, financiar, o echipă fericită. Clubul aflat în clasament cu doar un loc în faţa CSM Ceahlău este finanţat de Guvernul Ungariei (17 milioane de euro în ultimii 5 ani) dar şi de Primăria Sf Gheorghe şi de CJ Covasna.
Autorităţile locale şi judeţene cotizează cu sume cuprinse (în total) între 500.000 euro şi 1 milion euro pe an.
-CSM Bacău este, probabil echipa din L2 cu cel mai puternic sponsor privat (Dedeman) dar este finanţată şi de CJ Bacău (circa 300.000 euro pe an) dar şi de CEC Bank (bancă de stat).
Echipa lui Costel Enache este considerată acum una care graţie acestor susţineri asigură şi cele mai bune servicii conexe pentru jucătorii săi şi prin intermediul altor sponsori capacitaţi de autorităţile judeţene.

Şi informaţiile pe acelaşi subiect pot merge mai departe, şi pentru echipele din Tunari, Gloria Bistriţa, Câmpulung, Slatina, Dumbrăviţa, Şelimbăr, Olimpia Satu Mare etc… Şi astfel de probe se găsesc lejer la doar un click distanţă.

La Neamţ însă, în ciuda faptului că la promovarea echipei din L3 în L2 politicienii au dat năvală în a arăta opiniei publice (urmau şi alegerile) cât iubesc ei fotbalul, dintrţo dată, brusc!, a apărut un blocaj pe care politicienii decidenţi îl pun pe seama funcţionarilor care ar fi panicaţi de o astfel de ipoteză (finanţarea CSM Ceahlău din Bani publici). Curentul circulă, cumva, dinspre juridicul (cu tot ce înseamnă el) CJ spre Primărie. Se invocă situaţia anterioară, care s-a lăsat cu condamnări şi propriri pe venituri dar se omite (intenţionat?) faptul că sentinţa finală nu a stabilit nelegalitatea ideii de a finanţa echipa de fotbal de la acel moment ci faptul că unii oameni din club au luat bani din două surse publice pe aceleaşi facturi (decontare dublă) şi că unii angajaţi publici nu şia-u făcut treaba de a verifica actele depuse la finanţare.
E ca şi cum dacă se întâmplă un accident pe un drum public, autorităţile au decide să elimine accidentele prin închiderea drumului.

Reiterăm, VESTEA nu este adepta finanţării fotbalului profesionist din surse publice dar trebuie ţinut cont şi de ideea de şansă egală şi de fair-play. Când într-un campionat, mai mult de jumătate din echipe sunt finanţate din bani publici (cum era în campionatul trecut) sau aproape toate (cum e acum), ce şansă egală mai are echipa care trăieşte doar din bani privaţi, adunaţi cu greu?
În plus, ca ipoteză, putem lua în calcul şi situaţia în care baronii politici din diverse judeţe pot sta la o masă, discutând despre diverse probleme, interese şi combinaţii şi, la un moment dat, X (dintr-un judeţ) să-i spună lui Y (din alt judeţ): „Eu te servesc cu problema aia dar tu, la schimb, nu mai da bani la echipa voastră de fotbal, vreo 2-3 ani, că o încurcă pe a mea”.
Or, dacă e să ne gândim doar la transferuri, ce şanse are o echipă din Liga 2 care adună greu banii doar din sectorul privat în faţa uneia care în iunie, când se termină campionatul, primeşte în cont 2 milioane de euro de al autorităţi locale cu care poate defila în a face câteva achiziţii foarte bune dar scumpe?

Politicienii puteau tranşa problema asta prin update-ul la Legea Sporturilor, ca să fie clar dar egal pentru toţi dacă aceste echipe pot fi finanţate sau nu din bani publici, toate sau niciuna. Dar au bolojit-o până ce forma finală a ieşit cât de NECLARĂ trebuie. În mediul public s-a spus deja că principala intervenţie a fost de la Gigi Becali, care a avut un rol de pion otrăvit la alegerile prezidenţiale din toamnă şi din luna mai şi care acum, conform propriilor lui interese, şi-ar fi primit răsplata. Gigi Becali având războiul lui propriu cu Steaua care e a Armatei şi fiind parcă interesat ca autorităţile judeţene să sprijine fotbalul numai acolo unde are el interes…

Dacă ar dori cu adevărat să sprijine fotbalul de performanţă din Neamţ, autorităţile din acest judeţ nu s-ar mulţumi cu corespondenţe bolojite cu un matelot de la Consiliul Concurenţei ci, împreună cu FRF, ar pune la aceeaşi masă reprezentanţii tuturor cluburilor din L2, faţă în faţă cu ministrii de la Tineret şi Sport (cu tot cu şefii de la Agenţia Naţională a Sportului), de la Justiţie şi de la Administraţie şi Interne. De ce nu, şi de la Parchetul General care să explice, pe actuala legislaţie penală dacă şi unde e linia roşie. Dar pentru toţi.
Pentru că altfel pare că fotbalul din L2 e la mâna decidenţilor jueţeni sau locali şi/sau a burgheziei funţionăreşti din aceste instituţii.
Cine are ochi de văzut să vadă, cine are urechi de auzit să audă.
Cert este că, în acest moment, administraţia şi politicul din Neamţ pun cruce unui fenomen născut pe aceste plaiuri în 1919, ajuns în comă la un moment dat (como se dice COMĂ, signore Massone?) şi renăscut din propria cenuşă dar care, acum, pare un fel de condamnat dus la execuţie.

Daniel VINCA
Foto – imagine generică, realizată cu program dedicat