Consilierul judeţean Blaga, INCOMPATIBIL fix ca Asaftei! Şi în C.A. Spital, şi şef la PNL Neamţ

Cazul de incompatibilitate constatat recent de Agenţia Naţională de Integritate în privinţa lui Ion Asaftei nu este o excepţie. Pe acelaşi tipar juridic se află şi Lucian Blaga, consilier judeţean PNL Neamţ, aflat simultan membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ şi membru al structurii de conducere politică a PNL Neamţ.

Lucian Blaga a fost votat membru în C.A. al spitalului în şedinţa Consiliului Judeţean din vineri, 7 februarie 2025, informaţie publicată de Newsallert. La acel moment, Blaga era deja membru al Biroului Politic Judeţean PNL Neamţ, adică parte dintr-un organ de conducere politică.

La doar câteva zile distanţă, marţi, 11 februarie 2025, la Bucureşti, conducerea centrală a PNL valida noua componenţă a Biroului Politic Judeţean, schimbare anunţată într-un comunicat din 14 februarie, publicat de Vestea şi preluat de Românul Financiar. Deşi reorganizarea a fost una dură, Lucian Blaga a rămas în BPJ, semn că poziţia sa politică era deja consolidată.

Cu alte cuvinte, Blaga a intrat în C.A. al spitalului având deja o funcţie de conducere politică şi a rămas în această situaţie şi după validarea noului BPJ.

Contactat de Vestea, Lucian Blaga a declarat că nu a anticipat existenţa unei stări de incompatibilitate şi a lăsat de înţeles că nu a analizat niciodată Legea sănătăţii, deşi aceasta este actul normativ de bază care reglementează atribuţiile şi limitele membrilor CA din spitale:
„Am vorbit şi ieri (n.r. – 16.12.2025) la CJ şi mi s-a spus că eu nu sunt incompatibil, că situaţia mea nu e comparabilă cu a domnului Asaftei. El a fost preşedinte de organizaţie judeţeană, eu sunt doar membru în Birou. Voi trece şi mâine pe la CJ, mă voi consulta şi cu specialişti, jurişti… Dar vedeţi ce se întâmplă când vine cineva din mediul de afaceri şi vrea să schimbe în bine administraţia?”

Întrebat ce va face dacă ANI va constata oficial incompatibilitatea sa, Blaga a spus că este „prematur” să răspundă şi că se va consulta cu „specialişti, jurişti, avocaţi”.

Problema este că legea nu funcţionează pe baza a „ce ţi se spune” sau a diferenţelor de nuanţă politică. Legea nu face distincţie între preşedinte şi membru, ci se referă clar la „organe de conducere”. Iar BPJ PNL Neamţ este o structură de conducere judeţeană de partid, a fost comunicată oficial către presă la acel moment şi, cu siguranţă, esteindexată şi în documentele oficiale de la PNL central…

Art. 178 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006 prevede incompatibilitatea cu
„exercitarea funcţiei de membru în organele de conducere, administrare şi control ale unui partid politic”.

Art. 187 alin. (13) stabileşte explicit că aceste incompatibilităţi se aplică şi membrilor consiliilor de administraţie, iar nerespectarea obligaţiei de înlăturare a incompatibilităţii duce la încetarea de drept a actului de numire.

Deşi textul nu indică numeric termenul, prin trimiterea directă la art. 178 şi prin practica ANI, rezultă că termenul de 30 de zile aplicabil directorilor se aplică, prin simetrie juridică, şi membrilor CA. O incompatibilitate nu poate fi lăsată la infinit, să fie soluíonată „cândva” sau la Paştele Cailor.
Lotul celor 11 incompatibili „CA spitale – funcţii de conducere la partide”, din care face parte şi Asaftei, din comunicatul de marţi arată clar că a fost aplicat, în traducere legală, termenul „ori cu sufletul în Rai, ori cu slănina în pod”.

În cazul lui Blaga, soluţia era extrem de simplă: demisia din BPJ PNL Neamţ. O formalitate. Putea participa în continuare la viaţa politică, putea fi invitat la şedinţele de partid, dar elimina riscul juridic prevăzut de lege. Nu a făcut-o. Astfel, situaţia durează de mai bine de 10 luni, exact tipul de evoluţie care, în cazul lui Asaftei, a dus în cele din urmă la decizia ANI.

În interiorul PNL au apărut voci care au încercat să paseze responsabilitatea asupra Consiliului Judeţean, pe ideea că „CJ trebuia să avertizeze”. O precizare se impune însă: semnatarul acestui articol nu poate fi bănuit că ar fi avocatul secretarului general al CJ, al juriştilor sau al altor specialişti din instituţie. Dar, în acest caz, vina nu este a lor! Ci exclusiv al lui Blaga şi, poate, prin extensie, a colegilor de la PNL Neamţ.

Angajaţii Consiliului Judeţean sunt, în marea lor majoritate, funcţionari publici, obligaţi de lege să stea deoparte de politică. Nu intră în atribuţiile lor să verifice ce funcţii au consilierii judeţeni în partide şi nici să ţină evidenţa compatibilităţilor politice ale celor pe care aleşii îi mandatează, prin vot, în consilii de administraţie, comitete sau comisii.

Mai mult, nimeni nu poate fi obligat să accepte o funcţie de reprezentare într-un C.A. împotriva voinţei sale. Iar odată acceptată, legea îi oferă timp suficient pentru a rezolva o eventuală incompatibilitate. Dacă persoana vizată nu consideră că intră într-o problemă sau preferă să se bazeze exclusiv pe „ce i se spune la partid”, sau de către colegul de bere, sau de către vecina, este greu de înţeles de ce s-ar aştepta ca alţii să-i poarte grija.

Funcţionarii CJ nu sunt bone şi nu sunt argati politici, adică sclavi, puşi să aibă grijă de carierele sau averea unor aleşi, „ca la Zăneşti”. Rolul lor este să aplice legea şi procedurile, nu să suplinească lipsa de prudenţă a unor politicieni.

Declaraţia lui Blaga despre „venitul din mediul privat” cu gânduri mari care se lovesc de bariere ridică, de fapt, o comparaţie inevitabilă. În mediul privat, orice patron întreabă juriştii şi avocaţii înainte, nu post-factum, atunci când urmează să semneze un contract important şi stufos. Nu aştepţi să apară problema ca să vezi „ce spun specialiştii”.

Ori, în acest caz, vorbim despre numirea într-un C.A. al celei mai mari unităţi sanitare din judeţ, practic cel mai mare angajator din Neamţ, cu aproximativ 1.500 de salariaţi. Nu era o chestiune măruntă, ci una care cerea prudenţă maximă şi verificări prealabile.

O consultaţie avocaţială înainte de a accepta o astfel de funcţie costă ridicol de puţin – cât două cafele şi două sucuri cu familia, la o terasă. După aceea, costurile cresc: procese, avocaţi, timp pierdut. Iar costul final nu e financiar, ci politic: o carieră care se poate încheia înainte să înceapă cu adevărat.
Cu doar vreo 2-3 ani în spate de politică, Blaga are şanse minime să scape de o decizie dură la o analiză a ANI şi de interdicţia de 3 ani OUT din viaţa politică. Poate trage de timp dar nu la nesfârşit. Chiar şi cu procese cu care lungeşte discuţia 1-2 ani, pronosticul de final nu-l avantajează deloc.
în limbaj mai puţin convenţional, despre cariera lui politică se va vorbi nu peste mult timp ca „născut talent şi mort speranţă”.

Daniel VINCA

Nota Redacţiei: În 2006, când Vestea (atunci în format print) scria despre incompatibilitatea unui preşedinte de CJ, majoritatea vocilor din politica locală şi chiar din presa nemţeană priveau subiectul cu o anume detaşare dublată de o superioritate de moment.
Nu a durat mult şi acel preşedinte de CJ şi-a pierdut funcţia (pe atunci nu exista A.N.I. ci decizia era la pixul prefectului. A urmat contestaţia în instanţă şi după un duel avocăţesc de zile mari (Iorgovan versus Stoica) desfăşurat chiar la Neamţ, Justiţia a decis definitiv „OUT căpitanul de judeţ” deci, indirect, a validat şi subiectul prezentat atunci în acel artocol din Vestea.
Nu am rămas singurii care am scris despre incompatibilităţi în afară de cele pronunţate deja în comunicatele ANI. Şi alţi colegi de breaslă o fac cu atenţie şi multă muncă în spate.
Evident, au apărut şi postacii politicienilor care vorbesc despre erorile A.N.I. Care chiar sunt. Aşa cum Justiţia nu trebuie să valideze nici toate rechizitoriile procurorilor.
Ca fapt divers însă, deciziile A.N.I. invalidate de instanţe sunt sub 0,6 la sută.
Păcat că A.N.I. nu lucrează mai mult şi mai repede.