Ciprian Enache: Dacă pe poarta fabricii de ciment scria Costică, Ion sau Gheorghe și nu Heidelberg, nu era suspendată activitatea?

Una din puținele reacții ale oamenilor din politica nemțeană cu privire la atrocitatea ecologică comisă de Fabrica de Ciment de la Tașca (care aparține holdingului Heidelberg) vine de la Ciprian Enache (consilier local de Piatra Neamț și președinte ALDE Piatra Neamț) care nu se are nicio reținere să spună că unele autorități județene par să acționeze mai cu sfială pentru că ar fi vorba de o firmă străină.

„Otrăvirea mediului, a pădurilor, a apelor nu mai poate fi privită și sancționată cu dublă măsură, cu îngăduință atunci când e vorba de așa-ziși investitori strategici. Dacă în loc de Heidelberg pe poarta acelei fabrici ar fi scris Costică (sau Ion, sau Gheorghe) sunt sigur că acum activitatea era oprită până la lămurirea situației”, spune Enache într-un mesaj făcut public pe net.

Inginer silvic de profesie dar ocupându-se de afaceri în zona producției agricole și a industriei alimentare, Enache punctează și dubla măsură a unor autorități (patroni români / patroni străini) dar și faptul că fix în numele ecologiei și a grijii pentru mediu, producătorii români sunt împinși spre costuri mai mari:

<<Am urmărit, chiar iritat și furios aș spune, informațiile din spațiul public referitoare la accidentul grav de mediu de la Fabrica de Ciment de la Tașca, proprietate a unui consorțiu german. Am văzut, de asemenea, și reacțiile autorităților competente și responsabile, mai prompte sau mai bâlbâite.

Ca absolvent al unei Facultăți în care, dincolo de specializarea propriu-zisă, am învățat și re-învățat că Mediul trebuie respectat dacă respectăm Viața, dar și ca simplu cetățean sunt oripilat și de poveștile pescărești (altfel nu pot să le spun) furnizate de firma în curtea căreia a avut loc deversarea cum că singurul vinovat ar fi un șofer bulgar care putea face ce vrea în această societate deși avea o încărcătură periculoasă (deși legile stabilesc clar grija specială necesară în astfel de situații).

(…)

Observ cum, din nou, este aplicat un dublu standard când e vorba de patroni străini. O spun cu maximă responsabilitate, dacă era vorba de o firmă românească, ar fi fost suspendată activitatea imediat până la finalizarea anchetei. 

(…)

În timp ce micii fermieri români suportă presiuni – în numele ecologiei – să renunțe la unele îngrășăminte chimice în favoarea altora, pretins mai ecologice dar de câteva ori mai scumpe, o firmă străină aruncă 5 tone de amoniac lichid într-un râu, otrăvește peștii, nu avem o cauză certă stabilită și activitatea respectivă continuă, bine-merci.

Amenzile anunțate festivist? Să fim serioși, vor fi contestate prin instanțe, avocați foarte buni vor tot amâna procesele câțiva ani, boală lungă…>>, spune Enache.

Mai jos, mesajul integral dat de acesta:

„Am urmărit, chiar iritat și furios aș spune, informațiile din spațiul public referitoare la accidentul grav de mediu de la Fabrica de Ciment de la Tașca, proprietate a unui consorțiu german. Am văzut, de asemenea, și reacțiile autorităților competente și responsabile, mai prompte sau mai bâlbâite.

Ca absolvent al unei Facultăți în care, dincolo de specializarea propriu-zisă, am învățat și re-învățat că Mediul trebuie respectat dacă respectăm Viața, dar și ca simplu cetățean sunt oripilat și de poveștile pescărești (altfel nu pot să le spun) furnizate de firma în curtea căreia a avut loc deversarea cum că singurul vinovat ar fi un șofer bulgar care putea face ce vrea în această societate deși avea o încărcătură periculoasă (deși legile stabilesc clar grija specială necesară în astfel de situații).

Nu, nu mă declar mulțumit de toate aceste explicații și povești de adormit copiii, nici de măsurile luate de autorități.

Observ cum, din nou, este aplicat un dublu standard când e vorba de patroni străini. O spun cu maximă responsabilitate, dacă era vorba de o firmă românească, ar fi fost suspendată activitatea imediat până la finalizarea anchetei.

Cine ne garantează că în timp ce inspectorii autorităților române îi mai roagă frumos pe reprezentanții firmei străine să le dea o hârtie sau o explicație, nu se poate întâmpla din nou un accident similar? Cine ne garantează că vina aparține exclusiv acelui Acar Păun (șoferul bulgar) și că nu sunt și alte cauze la mijloc, poate un accident tehnologic, poate altceva?

În timp ce micii fermieri români suportă presiuni – în numele ecologiei – să renunțe la unele îngrășăminte chimice în favoarea altora, pretins mai ecologice dar de câteva ori mai scumpe, o firmă străină aruncă 5 tone de amoniac lichid într-un râu, otrăvește peștii, nu avem o cauză certă stabilită și activitatea respectivă continuă, bine-merci.

Amenzile anunțate festivist? Să fim serioși, vor fi contestate prin instanțe, avocați foarte buni vor tot amâna procesele câțiva ani, boală lungă…

Otrăvirea mediului, a pădurilor, a apelor nu mai poate fi privită și sancționată cu dublă măsură, cu îngăduință atunci când e vorba de așa-ziși investitori strategici. Dacă în loc de Heidelberg pe poarta acelei fabrici ar fi scris Costică (sau Ion, sau Gheorghe) sunt sigur că acum activitatea era oprită până la lămurirea situației”.

 

D.V.

 

Lasă un răspuns