Ce nu ştiai despre ouăle de Paşte / NU SE VOPSESC ÎN VINEREA MARE

oua

Vopsitul ouălor de Paşte se realizează de obicei în joia sau sâmbăta din săptămâna de dinaintea Paştelui, niciodată în Vinerea Mare. În prima zi de Paşte, oul se ciocneşte numai cap în cap (vârfurile ascuţite), această operaţie fiind făcută prima dată de bărbat, care este capul familiei.

În mod obişnuit, ouăle se vopsesc într-o singură culoare, roşul, dar se folosesc şi alte culori, fiecare cu semnificaţia specifică. Ouăle monocrome (roşii) mai sunt numite în Bucovina merişoare, iar cele monocrome cu ornamente sunt numite încondeiate. Ouăle policrome cu ornamentaţie sunt numite muncite sau necăjite. Alte denumiri care se mai întălnesc în special în nordul Moldovei sunt închistrite sau împistrite. Între timp, au mai apărut şi ouăle cu ornament în relief din ceară sau cu aplicaţii de mărgele, dar acestea sunt „mai moderne“, remarcă Ovidiu Focşa.

În mod tradiţional, culorile folosite la vopsire sunt naturale. Roşu se obţine din flori de sovârf, galbenul din coji de ceapă sau frunze de mesteacăn, iar verdele se obţine din frunze de nuc. Principalul instrument cu care se ornamentează ouăle este chişiţa.

Printre simbolurile folosite, cel mai frecvent este cel al crucii. Soarele, luna sau steaua ciobanului apar şi ele, dar stilizate.

Un motiv foarte des întălnit este „calea rătăcită“, care apărea pe ouăle care se dădeau de pomană persoanelor care mureau în condiţii primejdioase, departe de casă. Dintre motivele vegetale sunt întâlnite frunza de arţar, de brad, de salcâm, florile de stejar.

Sursa: Ziarul LUMINA

 

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns