Bazinul de înot din Târgu-Neamț (9 milioane lei) ținut cu lacătul pe ușă. CNI şi constructorul fac pase, Primăria e spectator…

Bazinul de înot didactic din Târgu-Neamț, realizat prin Compania Națională de Investiții (CNI) din fonduri guvernamentale, rămâne închis de luni de zile, deși investiția a costat aproape 9 milioane de lei, bani publici alocați pentru un obiectiv destinat copiilor, elevilor și comunității locale.

Potrivit unei analize publicate de Mesagerul Neamț, bazinul se află într-un blocaj administrativ clasic: defecțiuni tehnice apărute în perioada de garanție, un constructor care nu intervine și o instituție centrală — CNI — care pasează responsabilitatea prin adrese oficiale, fără rezultate concrete.

Concret, problemele au apărut după ce două din cele patru centrale termice ale bazinului s-au defectat, iar ulterior au cedat și celelalte două, ceea ce a dus la închiderea completă a obiectivului. Deși lucrările se află încă în garanție, iar obligația de remediere revine constructorului, situația trenează fără un termen clar de rezolvare.

„Am făcut! Am trimis adrese…”

Primarul orașului Târgu-Neamț, Vasile Apopei, a declarat pentru Mesagerul NeamțPrimăria a trimis mai multe adrese către CNI, iar instituția le-a retransmis constructorului. Rezultatul? Niciunul. Bazinul rămâne închis, iar intervențiile așteptate nu au mai avut loc.

Din această succesiune de adrese fără efect se conturează o stare de dolce farniente instituțional la nivelul CNI — o instituție care gestionează investiții publice de milioane de lei — dublată de un jemanfișism administrativ la nivel local. Primăria constată, notifică, retransmite… și atât. Obiectivul rămâne nefuncțional, iar comunitatea nu beneficiază de investiția plătită din bani publici.

Mai grav este că, deși Primăria Târgu-Neamț a predat obiectivul către CNI, iar CNI a ales constructorul și gestionează relația contractuală, administrația locală ar putea exercita presiuni reale, inclusiv prin acțiuni în instanță împotriva CNI sau prin solicitarea unor măsuri ferme de remediere. O astfel de posibilitate nu este însă menționată nici măcar ca opțiune de către primar, ceea ce ridică semne de întrebare privind determinarea administrației locale de a ieși din acest cerc al pasivității.
Primarul Apopei spune că face adrese… Şi atât!

Rezultatul este un paradox administrativ: un sac de bani publici investiți într-un obiectiv care stă cu lacătul pe ușă, în timp ce instituțiile implicate par mulțumite să constate blocajul, nu să-l spargă. Între CNI, constructor și Primărie, responsabilitatea este plimbată şi diluată, iar costul real este suportat de copii, părinți, sportivi și comunitate.

Stirea integrală din mesagerul, AICI.

D.V.