
Înainte să discutăm despre voturi „furate” între candidați, merită să ne uităm la un alt tip de manipulare: cea de percepție. La ora 21.00, exit-pollurile ne arătau un Băluță umflat cu aer cald, împins artificial pe locul doi, peste Alexandrescu. Practic, în dreptul lui Băluță apăreau cam șase procente în plus, iar în dreptul lui Alexandrescu cam două în minus. Un joc de opt puncte, aranjat astfel încât PSD să dea bine la televizor la ora de maximă audiență: „suntem în cărți, suntem aproape de Ciucu, mai avem puțin”.
O strategie clasică a PSD-ului şi a acoliţilor săi care prestează sondaje de tip bordel. În 2004, gaşca de Pieleanu – Alfrad Bulai şi alţii îl dădeau câştigător pe Geoană dar câştigătorul real era dimineaţa Băsescu. În Noiembrie 2024, Georgescu nu exista în sondaje. A apărut din neant în topul exit-pollurilor (nu mai aveau ce face) dar, la fel, l-au împins mincinos în faţă pe Ciolacu ca apoi calificarea în finală să revină lui Lasconi.
Acum, rezultatul final a arătat altceva. Băluță a coborât, Alexandrescu a urcat. Imaginea de „PSD aproape câștigător în București” de la ora 21 s-a topit în contact cu cifrele procesele-verbale reale. Dincolo de scoruri, rămâne însă întrebarea: de ce a luat Băluță atât cât a luat și, mai ales, de ce nu a reușit mai mult?
În primul rând, pentru că a fost tras în jos de propriul partid.
Stafful său a simțit foarte clar că sigla PSD este balast în București. Afișele de campanie au vorbit singure: chipul lui Băluță mare, în prim-plan, sigla PSD mică, pitită prin colț. Mesajul era limpede, chiar dacă nu se spunea cu voce tare: „votați omul, nu partidul”. Doar că bucureștenii nu trăiesc pe Marte. Ei știu foarte bine ce a însemnat PSD la Capitală în ultimii ani.
Oprescu, primar general, a plecat în Grecia ca infractor condamnat pentru luare de mită și se dă bolnav ca să nu fie extrădat (exact ca Arsene, alt infractor notoriu de la PSD). Firea a lăsat în urmă un mandat considerat dezastruos, presărat cu companii municipale inventate ca să hrănească o armată de sinecuriști de partid și să direcționeze contracte către clientela politică.
Apoi, reșapată la Ministerul Muncii, numele ei a fost lipit de scandalul Azilelor Groazei.
În mintea bucureșteanului obișnuit, „primari PSD la Capitală” se traduce azi prin două nume negative: Oprescu și Firea. Pe deasupra, partidul mai vine și cu bonusul „Nordis”, cu un fost premier devenit președinte de partid care a luat un scor jalnic la prezidențialele din 2024 în București. Alegeri anulate, zic unii, nu din grijă pentru democrație, ci ca să nu se vadă oficial că Ciolacu nici măcar n-a prins turul doi. Din toată povestea asta, suveraniștii și anti-sistemul au ieșit întăriți, iar PSD – încă o dată demonizat.
Apoi, chiar dacă sigla a fost pitită, „mirosul” de PSD a fost întărit exact de oamenii care au ieșit să-l susțină public pe Băluță. Grindeanu, actualul șef al PSD, nu l-a ajutat, l-a afundat. Pentru că, în clipa în care spui „Grindeanu”, spui automat și „Nordis”. Vorbim de aceleași avioane private care duceau politicieni PSD în excursii, de același cerc de putere care a pozat, din avion, în turiști de lux. Vorbim de aceeași Laura Vicol, deputat PSD și soție de patron Nordis, care în Comisia Juridică bloca un proiect de lege ce ar fi pus un pic de ordine în piața investițiilor imobiliare.
Or, marea masă a păcăliților Nordis este în București. Familiile acelea, prietenii lor, toți cei care au pierdut bani sau au văzut cum economiile lor se evaporă, nu mai fac distincție fină: pentru ei, Nordis = Ciolacu, Grindeanu, Simonis = PSD.
De aici vine ironia: poți să iei un sfânt de pe Muntele Athos, dacă îl pui pe afiș cu sigla PSD – oricât de mică – și îl lași să fie lăudat de Grindeanu-Nordis, l-ai terminat. L-ai demonizat în ochii bucureștenilor, înainte să apuce să spună „bună ziua”.
În al treilea rând, a venit lovitura de imagine cu cele zece apartamente. Pe final de campanie, apare informația că Băluță a cumpărat, prin părinții săi, zece apartamente, cu un preț total de aproximativ 480.000 de euro. Părinți medici, cu venituri din privat – deci nu neapărat un dosar penal în sine. Dar într-o Românie sufocată de taxe, într-o campanie în care PSD pozează în apărătorul „omului simplu”, imaginea unui candidat cu jumătate de milion în apartamente lovește ca un ciocan. Şi, dintr-o dată, retorica PSD a trecut de la socialismul pentru toţi la justificarea sitemului burghez pentru ai noştri. Pentru că şi comunicarea PSD e una proastă şi fadă, scrisă parcă de cei care pe băncile şcolii adormeau la ore. Prăfuită, leşinată, bazată pe narative înţepenite în proiect, pe clişee care au supravieţuit lui Iliescu deşi electoratul se tot schimbă,,,
Iar detaliul care doare cel mai tare nu e doar suma, ci faptul că aceste apartamente, cumpărate în 2023, nu sunt de la Nordis sau de la vreun alt dezvoltator „cu probleme”. Adică exact cei de sus, cei care știu cum funcționează mecanismul, nu-și pun banii în scheme de tip Nordis. Pentru ei, Nordis pare să fi fost o țeapă desenată pentru fraieri, o schemă piramidală care sărăcește mii de oameni dar oferă, la schimb, avioane și vacanțe nomenclaturii PSD.
După toate astea, PSD vine în București și spune: „Am un candidat bun, votați-l”. Electoratul tradițional de dreapta s-a dus spre Ciucu și Drulă (cu amendamentul votului util plecat de la al doilea la primul). Electoratul suveranist – în mare parte votanți PSD dezamăgiți și înfuriați – a folosit votul ca revanșă împotriva lui Băluță, perceput ca parte din aceeași lume cu Ciolacu, Grindeanu și Grupul Nordis, o lume de „socialiști” preocupați mai degrabă de propriile îmbogățiri și de proiectele imobiliare cu rude puse la înaintare (vezi investiţia imobiliară de la Tmişoara, în Baronatul lui Simonis, derulată prin rude de-ale lui Ciolacu şi Grindeanu).
Tinerii care voiau altceva au votat cu Ciceală, candidata de la SENS. N-a luat mult, doar vreo 6%, dar pentru un nume apărut de nicăieri, intrat în campanie pe ultima sută de metri, cu un partid semi-necunoscut, e mult. E semnul că Bucureștiul e dispus să dea șanse inclusiv unor figuri noi apărute „din ceață”, doar ca să nu mai audă de figuri politice compromise sau susţinute de „târfele politicii”.
De fapt, PSD a fost bătut, dincolo de procente, de aproape toată lumea. Chiar și de candidați și partide care, acum câteva luni, nici măcar nu existau în conștiința publică.
Și mai e ceva, poate la fel de important: ipocrizia PSD la guvernare. Partidul e la putere, cu ministere grele, cu oameni plantați în poziții-cheie, cu camarilă hrănită din CA-uri și consilii de administrație. Votează în Parlament pachetele de măsuri propuse de premierul Bolojan, își ia partea din cașcavalul guvernării, iar seara, la televizor și pe Facebook, exact aceiași oameni sau trompeții lor critică guvernarea, taxele, inflația, „abuzurile”.
Pe românește: își iau felia de friptură și apoi scuipă în farfurie la talk-show, pe tik-tok sau pe facebook. Bucureștenii au mirosit jocul ăsta dublu și l-au sancționat.
Rocada Ciolacu–Grindeanu n-a fost o reformă, ci doar o schimbare de poze la vârf. PSD a rămas cu aceeași cultură de partid, cu aceiași oameni în avioane, cu aceleași reflexe de a-și proteja prietenii din imobiliare și de a poza în „opoziție” la propria guvernare.
În acest context, Băluță nu a pierdut doar pe mâna lui. A fost îngropat de siglă, de Nordis, de Grindeanu, de ipocrizia la guvernare și de propriul partid, care în București a devenit mai degrabă o povară decât o locomotivă.
Dacă ar fi candidat independent sau susținut de o formațiune mai puțin compromisă în Capitală, poate că altfel ar fi arătat seara în care s-au numărat voturile. Așa, rămâne imaginea unui candidat care, oricât s-a străduit să se prezinte ca „omul”, a fost înghițit de umbra partidului. PSD nu a pierdut doar o primărie. A primit încă o dovadă că, în București, problema nu mai e doar cine e candidatul, ci că PSD însuși a devenit brandul care îți mănâncă voturile.
Daniel VINCA
N.B. – o analiză cu concluzii interesante poate fi făcută şi pe felul în care PNL „reuşit” să piardă alegerile în restul ţării. La Buzău, candidatul susţinut de PNL a obţinut un ruşinos loc 3, cu doar 11 procente (devansat de cel de la PSD cu 52% şi de cel AUR cu 38 de procente).
În 10 comune şi un oraş, candidaţii PNL au făcut practic figuraţie, toate cele 11 UAT-uri fiind adjudecate de PSD.
E un semnal clar că votanţii PNL s-au săturat de felul în care fac politică baronii judeţeni PNL, care pun candidaţi de umplutură pe care-i legitimează cu sondaje false (fix ce a spus aseară câştigătorul Ciucu de la Capitală), pe baza unor analize superficiale despre cum trăiesc şi ce gândesc românii „de pe uliţă” realizate de unii coordonatori care fie habar nu au despre realităţile concrete, fie tratează superficial alegerea unui candidat, fie sunt mai ocupaţi cu propriile combinaţii făcute în birourile de la partid…



