Amenzi Coronavirus la normă! Nici 10 la sută nu vor fi plătite dar vor aglomera inutil Instanţele şi Primăriile!

Printre raportările făcute publice de structurile centrale sau judeţene pe tema Coronavirusului sunt şi cele despre amenzile aplicate pentru nerespectarea restricţionării circulaţiei persoanelor. Sunt cifre care vorbesc despre vreo 200.000 de astfel de amenzi aplicate în România de la Ordonanţa 2 încoace.
Sau, pe zi, aproape vreo 5000 date în ţară (ieri) sau 150 în Neamţ (în 17 aprilie). 

Fragment din Buletinul de presă, din 20 aprilie 2020, emis de grupul de Comunicare Strategică

„Mai mulţi amendaţi decât testaţi” e un adevăr care poate fi văzut din diverse unghiuri: şi că suntem un popor fără predispoziţie la respectarea legii sau că autorităţile stau mai bine la liveuri şi declaraţii, la ordonanţe militare sau „ordine ale Comandantului Acţiunii” (o formulare pompoasă, societico-militară) decât la acţiuni practice, concrete.

Dar acum explicăm de ce nu vor fi încasate aceste amenzi decât, poate, în proporţie de maxim 10 la sută. Şi că dincolo de a induce oamenilor mai disciplinaţi de felul lor temerea de pedeapsa financiară, aceste amenzi nu au niciun efect concret la nivelul categoriilor sociale predispuse la a nu respecta ordinea publică.

Din start se impune precizarea că vorbim nu de amenzi penale ci de amenzi contravenţionale pe care urmează să le încaseze administraţiile publice locale care nu au pârghii în a executa real debitorii.

Cuantum exagerat: 20.000 lei

Există şi o componentă a cuantumului acestor sancţiuni, mult exagerate faţă de puterea financiară reală a românilor. Prin ultimele reglementări, avem amenzi de 2.000 de lei şi chiar de 20.000 de lei. Au şi fost aplicate. Deci în timp ce în România avem amenzi de peste 4.000 euro, în ţările din Europa cu nivel de trai mult peste cel de la noi amenzile aplicate sunt de curca 150 de euro, maxim 200 de euro. La noi însă e moda asta, care cum vrea să arate fermitate, măreşte amenzile fără să-şi pună întrebarea dacă vor fi vreodată încasate.

Câţi dintre români îşi permit să spună „ok, am comis-o, dau acum fuga şi plătesc amenda de 20.000 de lei”? Sau măcar pe aia de 2.000 de lei. Când veniturile populaţiei scad real, când scade numărul de angajaţi legal sau al celor care câştigau o pâine fie şi în zona gri a economiei, când în tot mai multe familii vorbim de un singur salariu (sau niciunul), amenzile astea uriaşe sunt aşa, ca să fie. Ce om normal de pe planeta asta va lua pâinea de la gura familiei sau va renunţa să cumpere medicamente pentru un părinte, pentru soţie sau pentru sine ca să dea fuguţa să plătească o amendă contravenţională?

Sunt primari care nu pot încasa amenzi de 400 de lei sau chiar de 100 de lei aplicate de poliţişti MAI sau de poliţişti locali unor consăteni de ai lor aşa că acuma ei şi angajaţii din Primării sunt primii care înţeleg ce înseamnă „amenzi date în dorul Lelii”. A, şi cei din Justiţie, veţi vedea imediat de ce…

Adevărul din spatele Procesului Verbal

Amenzile contravenţionale se fac venit la bugetul local. Adică trebuie plătite în contul Primăriilor. Când Primăriile nu le încasează (ceea ce se întâmplă în mod frecvent), trece Curtea de conturi, aşa, o dată la 2-3-4 ani, şi zic inspectorii ăia că e musai ca Primăria să le încaseze. La jumătate dintre contravenienţi nici nu prea ai ce să execuţi şi pe această tematică nici nu se merge pe executări silite (care oricum ar presupune procese şi proceduri interminabile). Ba, legal, Primăria nu poate opri nici banii pe care îi virează ca ajutor social.
Şi astfel, cei din Primării trimit somaţii contravenienţilor. Una, două, şapte, nouă… Alţi bani, altă distracţie: plicuri, foi cu antet, cartuşe la imprimante, salariaţi care se ocupă cu aşa ceva. În peste 90 la sută din cazuri, efectul e zero. Apoi se trece la pasul următor: procese pentru transformarea amenzii în zile de muncă în folosul comunităţii.
După câteva termene (cu citaţii trimise contravenientului, cu reprezentarea Primăriei în instanţe) se dă sentinţa prin care amenda contravenţională e preschimbată în ore de muncă în folosul comunităţii. Nu există o practică unitară în România, răsfoirea netului arată amenzi preschimbate cam la 10 lei ora. Rar la 5 lei ora, şi mai rar la 50 lei ora…
În funcţie de pregătirea contravenientului, acesta este repartizat fie la activităţi de salubritate/spaţii verzi fie în sprijinul unor instituţii (Bibliotecă, Protecţia Copilului). Şi poate presta maximum 8 ore pe zi sau 2 ore pe zi în cazul ce,lor care au un job…
La un calcul simplist, unul care a primit amendă de 2.000 lei, ar urma să presteze  200 de ore. Adică (luând în calcul zilele libere de weekend), cam o lună şi o săptămână. La cel cu 20.000 de lei amendă, cam un an, 8 ore pe zi. Pe bune?

Şi la amenzile de până acum, mult mai mici decât astea uriaşe ale Pandemiei, în majoritatea cazurilor, funcţionarii primăriilor treceau din burtă realizarea respectivelor ore de muncă, numai ca să scape de gura inspectorilor de la Curtea de Conturi. Ce vor face acum – dacă rămân valabile amenzile astea nepământene? – aceiaşi primari şi funcţionari? Şi nu musai pentru că urmează şi două rânduri de alegeri, dar mulţi români vor ieşi din „arestul la domiciliu” mai săraci, cu familiile mai flămânde? Cum să-l pui pe unul să muncească un an de zile gratuit la plantat panseluţe sau la dat cu mătura când el are guri de hrănit acasă? Dar va veni respectivul să muncească de pomană când lui îi ţipă copiii de foame şi – atenţie! – Primăriile nici nu au real mijloace de constrângere?

Sunt întrebări legitime la care ar fi trebuit să-şi dea un răspuns autorităţile care au slobozit şi astfel de cifre uriaşe şi au cerut şi aplicat nu doar „toleranţă zero” ci şi un adevărat concurs naţional de dat amenzi la normă. Iar exaltaţii care vor ţipa că „dacă nu plătesc, să intre la puşcărie” ar trebui să-şi conecteze gura (tastele) la creier pentru că sunt două probleme majore: 1. lipsa legalităţii (vorbim de amendă contravenţională care nu poate fi transformată în pedeapsă penală iar în România nu mai există conceptul de închisoare contravenţională); 2. şi aşa închisorile sunt supraaglomerate faţă de norma deţinut/metri pătraţi, deci nici asta nu e o soluţie viabilă.

Aşa că onor guvernanţi trebuie să răspundă la o întrebare simplă, până nu vor fi sufocate inutil Instanţele şi Primăriile: avem nişte amenzi la normă, ce facem cu ele?

Daniel VINCA 

 

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns