Târgul de Crăciun de la Brașov este accesibil deopotrivă vaccinaților și nevaccinaților, adică nu există filtru de control al certificatului verde, anunță adevărul.ro.
Soluția de a nu face discriminare este una simplă și a tot fost promovată și în Vestea: dacă nu este scenă pentru spectacole, practic căsuțele închiriate comercianților sunt niște spații cu vânzare TO GO, deci nu mai sunt necesare restricțiile bazate pe certificatul verde.

„Primăria Braşov a anunţat că la târgurile de Crăciun care vor fi organizate în Piaţa Sfatului şi în cartierele oraşului va putea merge oricine, indiferent dacă este vaccinat sau nu.
Primăria Municipiului Braşov a anunţat că accesul la căsuţele care vor fi instalate în Piaţa Sfatului şi în mai multe cartiere ale oraşului, cu ocazia Târgului de Crăciun, va fi liber”, informează adevărul.ro.

„Accesul braşovenilor şi turiştilor în zonele unde municipalitatea a amplasat acele căsuţe – fie că vorbim de Piaţa Sfatului sau de cartiere – este permis fără ca aceştia să facă dovada unui certificat verde sau a unui test negativ”, a precizat Sorin Toarcea, purtător de cuvânt PMB.

La fel se întâmplă și la Iași unde practic Târgul de Crăciun este organizat în pietonalul dintre Palatul Culturii și Mitropolie unde căsuțele respective funcționează și în timpul anului. Singura diferență este că în luna decembrie se aplică iluminatul ornamental specific sărbătorilor de iarnă și, nefiind scenă, nu apar nici țarcurile din gard metalic, nici restricționarea accesului nevaccinaților.

Târgurile de Crăciun au apărut în Europa și în America ca un pretext de socializare a membrilor comunității. La aceste evenimente, oamenii se întâlnesc, pun la cale fapte bune de sprijinire a unor familii defavorizate, fac licitații cu scop caritabil. Evident că erau și colindați de grupuri de copii ale localnicilor sau de corurile bisericilor.
În timp, în unele zone și orașe, a apărut moda scenelor și a interpreților din showbiz, deturnarea scopului inițial al târgurilor de Crăciun având un evident substrat comercial. Adică, sub pretextul atragerii turiștilor, sunt cheltuiți bani care alimentează afacerile și combinațiile politicieni-artiști/intermediari.

Sunt și situații în care, dincolo de combinații, târgurile sunt folosite (cum e și cazul la Neamț) ca instrumente de propagandă politică în folosul imaginii unor baroni locali/județeni.

D.V.