
Scriitorul Adrian Alui Gheorghe anunță închiderea definitivă a Librăriei Humanitas din Piatra-Neamț, una dintre primele librării ale rețelei din țară, deschisă la începutul anilor ’90, când el era director al Complexului Muzeal Județean Neamț.
Alui Gheorghe amintește că deschiderea librăriei Humanitas de la Piatra-Neamț a fost, atunci, un mic „eveniment de istorie culturală locală”: a folosit pârghiile administrative pe care le avea ca director de muzeu pentru a aduce editura în oraș, în condițiile în care Humanitas abia se năștea ca editură post-’89 și își căuta primele spații în țară. În acel demers a contat și implicarea unei librărese de vocație, Raveca Paștinaru, care a ținut în viață librăria ani de zile.
În mesajul său, scriitorul reface contextul de atunci și o citează pe Raveca Paștinaru, care își amintește cum, la începutul anilor ’90, Piatra-Neamț devenea a treia librărie Humanitas din țară, după București și Sibiu, iar cărțile editurii erau „obsesiile culturale” ale unei întregi generații locale. (Pasajele sunt reluate și dezvoltate în volumul „Mușcătura de măr”.)
Alui Gheorghe spune că a luat legătura cu sectorul administrativ al Editurii Humanitas și i s-a comunicat că librăria din Piatra-Neamț mergea în pierdere, fără ca modelul economic actual să mai poată susține cheltuielile. De aici întrebarea lui deschisă, adresată orașului: nu se găsește, totuși, cineva în Piatra-Neamț care să ofere un spațiu cu costuri mai mici pentru a salva o librărie-simbol?
Mesajul său se încheie cu o observație amară: „Când dispare o librărie, se face mai întuneric în orașul nostru…”, respectiv: „Ne întoarcem, încet-încet, (doar) la civilizația peisajului, vorba lui Nicanor Parra. PĂCAT!” – formulări care leagă soarta librăriei de o decădere mai generală a interesului pentru carte și lectură.
Istoria unei librării-simbol
Librăria Humanitas din Piatra-Neamț a funcționat, inițial, într-un spațiu central, fiind gândită ca un punct de iradiere culturală într-un județ cu mulți scriitori și cu o infrastructură instituțională puternică (muzeu, teatru, bibliotecă, reviste de cultură). Potrivit rememorărilor lui Adrian Alui Gheorghe, a fost una dintre primele trei librării Humanitas din țară, fapt confirmat de poziționarea relativ timpurie a punctului din Piatra-Neamț în lista rețelei.
În ultimii ani, librăria s-a mutat din zona ultracentrală; presa locală nota, recent, că după mutare traficul de clienți a scăzut, iar orașul a pierdut încă un punct de librărie „clasică”, într-un context în care numărul librăriilor este oricum în regres.
De la director de bibliotecă demis, la oraș fără librărie Humanitas
Soarta librăriei Humanitas se suprapune, simbolic, peste traiectoria lui Adrian Alui Gheorghe în instituțiile de cultură din Neamț. Poet, prozator și eseist, acesta a condus de-a lungul timpului Complexul Muzeal Județean Neamț, Inspectoratul pentru Cultură și Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț.
În 2017, el a fost demis din funcția de director al Bibliotecii Județene, în urma unei evaluări comandate de Consiliul Județean Neamț, condus atunci de Ionel Arsene. Presa culturală și numeroși scriitori au denunțat atunci demiterea ca pe un abuz și o „agresiune scandalosă” la adresa unui manager cultural cu rezultate foarte bune.
Ulterior, instanțele au dat dreptate lui Adrian Alui Gheorghe: Curtea de Apel Bacău a menținut sentința Tribunalului Neamț, care anulase documentele pe baza cărora fusese demis, confirmând caracterul nelegal al procedurii prin care fusese îndepărtat de la conducerea bibliotecii.
Ionel Arsene: de la „Suge-o, Ramona!” la „depresie severă” în actele de la Bari
Numele lui Ionel Arsene – la momentul acela președinte al Consiliului Județean Neamț și lider local PSD – a fost legat atât de demiterea lui Adrian Alui Gheorghe, cât și de un episod devenit emblematic pentru degradarea limbajului public: într-un mesaj pe Facebook la adresa fostului ministru Ana Birchall, Arsene o insulta și îi recomanda, batjocoritor, „o carte care o reprezintă: «Suge-o, Ramona!»”.
Între timp, același Ionel Arsene a fost condamnat definitiv în România la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influență, dosar în care a părăsit țara înainte de pronunțarea sentinței și a fost localizat în Italia. Europa Liberă România+1 Instanțele din Bari și apoi Curtea Supremă din Italia au refuzat extrădarea, acceptând argumentul apărării potrivit căruia fostul baron PSD de Neamț ar avea o „stare psihică fragilă”, „depresie severă” și un „risc ridicat de suicid”, raportat la condițiile din penitenciarele românești. Euronews+1
Astfel, în timp ce directorul unei biblioteci și om de cultură a fost îndepărtat din funcție și apoi reabilitat prin decizia instanțelor, politicianul care patrona la nivel administrativ aceste decizii se prezintă, în fața altor instanțe, ca o persoană a cărei fragilitate psihică nu ar suporta rigorile închisorii.
„Epic” pentru soarta cărții și culturii
Închiderea definitivă a Librăriei Humanitas din Piatra-Neamț nu este doar o știre de cronica locală: pentru cine cunoaște istoria instituțiilor de cultură din județ, ea spune ceva despre felul în care se reașază prioritățile. Un oraș care reușea, acum trei decenii, să fie printre primele din țară în rețeaua Humanitas rămâne astăzi fără această librărie, în timp ce oameni care au lovit în instituțiile de cultură își negociază, prin avocați, statutul de „caz psihiatric” în instanțe străine.
Pe scurt, cum sugerează și tonul declarației lui Adrian Alui Gheorghe, soarta cărții și a culturii în România – și în Neamț, în particular – riscă să devină „epică” doar în sensul cel rău al cuvântului: „Când dispare o librărie, se face mai întuneric în orașul nostru… Ne întoarcem, încet-încet, (doar) la civilizația peisajului… Păcat.”
D.V.



