Inaugurarea noii creşe din Roman, dincolo de triumfalismul inerent, oarecum bârbâit (întâi a fost plasată strategic o panglică tricolor, la intrare apoi fix când să vină oficialii, a dispărut) pune pe tapet anumite detalii care generează nelinişti şi întrebări…

Totul părea desprins dintr-o lume de poveste. Numai că, pentru mulți dintre cei prezenți, povestea a căpătat rapid şi tuşe de caricatură.

Curcubeu până la obsesie

Pe garduri, pe pereți, pe coridoare: ROGVAIV peste tot. Atât de mult, încât mulți ochi văd dincolo de intenția declarată de „a aduce veselie” și au făc imediat legătura cu simbolurile LGBT – mișcare care, indiferent de opiniile pro sau contra, nu are ce căuta într-o instituție destinată copiilor de 2 ani. Sau poate aşa gândeşte onor Guvernul – din care face parte Ministerul Dezvoltării cărui i se subordonează măreaţa C.N.I. – că trebuie să înceapă educaţia timpurie, cu Curcubeu până la saturaţie care apoi poate fi regăsit în paradele şi mesajele PRIDE.

Și totul sub umbrela unui program numit „Sfânta Ana” – mama Fecioarei Maria, adică bunica Mântuitorului. Contradicția e frapantă: pe de o parte, un nume cu încărcătură profund creștină, pe de altă parte, pereți pictați în exces cu simboluri ce par mai degrabă desprinse din agenda progresistă de „educație de gen”.

Iar aici intervine și contextul local. Neamțul este județul cu cele mai multe mănăstiri din România, loc considerat „inima monahismului” românesc. Romanul, în particular, este orașul unde de secole comunitățile catolică și ortodoxă conviețuiesc în bună pace, fără ca cineva să simtă nevoia să le deseneze obsesiv pe pereți lecții despre „unitate în diversitate”. Tocmai de aceea, pentru mulți părinți, acest exces cromatic nu pare deloc inocent, ci dimpotrivă – o sfidare a sentimentelor creștine profund înrădăcinate în zonă şi o pervertire a ideii de Educaţie.

WC-urile la comun: intimitatea, un moft?

De pe pereţi şi garduri curcubeul te izbește, la interior surpriza vine din grupurile sanitare: vase de toaletă înșirate la comun, fără niciun fel de cabină, fără pereți despărțitori, „ca pe plaja de nudişti”.

Legea nu spune explicit că trebuie să existe separatoare între vasele de toaletă din grupurile sanitare de la creşe şi grădiniţe (în timp ce pentru ciclurile primar, gimnazial, liceal, universitar reglementările sunt detaliate şi imperatve(, dar în alte județe – tot în cadrul aceluiași program – primarii și directorii de școli au decis să monteze (tot aşa, după semnalele părinţilor şi a creşei), din fonduri proprii, despărțitori colorate, tocmai pentru a răspunde așteptărilor părinților. La Roman, inaugurarea s-a bifat cu fotografii oficiale, nu cu soluții practice care să corecteze astfel detalii discutabile.

Întrebat despre situație, ministrul Cseke Attila s-a arătat deranjat și a replicat scurt: „Noi, adulții, ne gândim mai mult la astfel de teme. Copiii nu se gândesc la asta.”
Primarul Leoreanu a tăcut sugestiv, nefiind clar dacă e de acord cu ministrul sau are altă părere, că doar nu e productiv să superi pe cineva din Guvern…
Replica ministrului e de natură să stârnească serioase nelinişti. Specialiştii în Educaţie atrag atenția că tocmai de la această vârstă copiii învață noțiunea de intimitate, iar expunerea „la comun” le transmite subliminal exact contrariul: că nuditatea lor şi celor din jur, expusă cu zel,
e ceva banal, normalizat.

Și nu e doar la Roman. Situația se repetă și la Piatra Neamț, unde în iulie, același ministru Cseke Attila inaugura creșa din cartierul Văleni din Piatra Neamţ. Aceleași garduri multicolore, același exces de curcubeu pe pereți și aceleași toalete puse la comun, fără despărțitori. Practic, rețeta copy-paste a programului „Sfânta Ana”: multe culori, deloc atenție pentru intimitate la această vârstă când copiii fac primii paşi în a discerne între Bine şi Rău.

Detaliile ignorate: siguranța fizică

Imaginile surprind și un alt detaliu ignorat de proiectanți și de cei care au recepționat lucrarea: racordurile de apă dintre țeavă și rezervoarele de toaletă sunt făcute cu furtunuri în buclă, la nivelul copilului. Specialiștii spun că un copil jucăuș poate încerca să-și bage capul ori mâna între furtun și perete, riscând să se ştranguleze sau să se accidenteze altfel. Chiar nu a văzut nimeni din cei responsabili (diriginte de şantier, constructor, CNI, Minister, beneficiar) acest risc care evident sare în ochi?

Dar la inaugurare, ministrul era prea preocupat ca desenele curcubeu să dea bine în fotografii şi prea deranjat de întrebările despre CNI şi directoarea cu leafă uriaşă (de 3 ori mai mare decât a unui ministru) ca să înţeleagă că e vorba, în primul rând, DESPRE COPII şi nu doar despre Imagine, Triumfalism, Vii aplauze…

La privat, altfel…

Fix pe aceeaşi lege, patronii creşelor private realizate în ultimii ani în România au fost mai atenţi la astfel de detalii importante pentru mulţi părinţi, că lor nu le vin banii de funcţionare din cer, pardon de la bugetul de stat. Mai jos, imagine cu o creşă privată inaugurată acum 2 ani:

Şi putem bănui că metrul pătrat de construcţie nu a costat mai mult decât la cele plătite de duetul Cseke – Pătrăcoiu (directoarea de la CNI).
Dincolo de faptul că la toaleta creşei private nu e ca plaja dintre Vama Veche şi 2 Mai (nudişti), nu sunt la vedere şi la îndemână nici furtunurile care duc apa la vasele de toaletă. Iar petele de culoare dau un desen mai prietenos decât aspectul de „budă de cazarmă” din grupurile sanitare ale acestor creşe făcute prin acest program…

Final cu gust amar

Creșa de la Roman trebuia şi trebuie să fie un motiv de bucurie. Și, pentru mulți părinți, încă este: un spațiu nou, luminos, locuri suplimentare pentru copii. Dar nevoia reală de locuri la creşe nu poate fp plătită cu orice preţ, şi acum nu e vorba de bani…
Dincolo de festivismul declarațiilor oficiale și de pozele cu garduri viu colorate, rămân întrebările:

• De ce investițiile de milioane de euro scapă din vedere detalii simple de siguranță?

• De ce la privat există intimitate în grupurile sanitare, iar la stat – nu?

• Și de ce programul „Sfânta Ana” a ajuns să fie sinonim mai degrabă cu propaganda progresistă PRIDE în culori curcubeu decât cu valorile unei comunități creștine?

Într-un județ cu rădăcini religioase profunde, unde liniștea dintre catolici, ortodocși dar şi alte culte este un dat firesc de sute de ani, mesajul subliminal livrat prin „curcubeul” de pe garduri și pereți pare nu doar forțat, ci și sfidător.

Cetăţenii așteaptă răspunsuri. Autoritățile…

Daniel VINCA
foto
1 montaj grafic realizat cu S.AI
2-7 – Vestea.net
8 – siteul creşei private respective