Motivare devastatoare pentru IPJ Neamţ. Cazul Cănărău şi argumentele celor 3 judecători de la Curtea de Apel Galaţi

Curtea de Apel Galaţi a redactat motivarea sentinţei dată în cazul Cănărău, de suspendarea a dispoziţiei de demitere, până la judecarea pe fond a cauzei de anulare a aceleaşi dispoziţii.

Între timp – deşi asta miroase a nesocotirea unei sentinţe judecătoreşti – comanda IPJ Neamţ a luat act de decizia judecătorilor dar, în aceeaşi zi (!!!) a emis o nouă dispoziţie de demitere, în baza unei alte cercetări disiplinare (care ar fi trebuit clasată o dată cu prima demitere).

Mai jos, mesajul Sindicatului Europol, iar la final, în format foto, sentinţa, integral, cu toată motivarea:

<<Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, șeful Poliției Române, Benone Matei și șeful IPJ Neamț Gabriel Coman ar trebui șă își facă bagajele și să plece!

Am primit motivarea deciziei judecătorești prin care au fost suspendate efectele juridice ale dispoziției de destituire din poliție a liderului nostru de sindicat Cănărău Ioan și efectele juridice ale ordinului de respingere a contestației!
Trei judecători au constatat și sancționat abuzurile la care a fost supus agentul de poliție consfințind că a fost destituit pentru activitățile lui sindicale și că i-a fost pusă în pericol existența zilnică!
Coman Gabriel, șeful IPJ Neamț, a nesocotit acestă decizie și la aruncat pe Cănărău înapoi în stradă, fără drept la muncă, fără niciun fel de venituri!
JOS MAFIA DIN MINISTETUL AFACERILOR INTERNE!
JOS MAFIA DIN POLIȚIA ROMÂNĂ!
„Analizând în continuare criticile recurentului referitor la aspectele invocate drept caz bine justificat, Curtea reține faptul că s-au indicat de către reclamant, drept caz bine justificat faptul că acuzațiile disciplinare privesc fapte săvârșite în exercitarea activităților de președinte de sindicat și în afara sarcinilor de serviciu, că unul dintre actele administrative a căror suspendare o solicită a fost emis în timp ce se afla în concediu medical, vicii ale procedurii de cercetare disciplinară sub aspectul competenței şi componenței comisiei dar şi sub aspectul dreptului la apărare. Verificând, în limitele permise de prevederile art.14-15 din Legea 554/2004, conținutul Dispoziției 2402/10.03.2024, Curtea constată faptul că recurentul reclamant a fost sancționat disciplinar cu destituirea din poliție pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute la art.57 lit. a şi k din Legea 362/2002 respectiv pentru „ comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției şi „ încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese şi interdicții stabilite prin lege”. Potrivit art. 10 Legea 367/2022 privind dialogul social „ Sunt interzise modificarea şi/sau desfacerea contractelor individuale de muncă sau a raportului de muncă ori de serviciu ale membrilor organizațiilor sindicale, orice excludere a acestora din procesul de angajare, transfer, retrogradare, lipsire de oportunități de formare, precum şi orice alte acțiuni sau inacțiuni ce aduc prejudicii membrilor organizațiilor sindicale pentru motive care privesc apartenența la sindicat sau activitatea sindicală. (2) Persoanele alese în organele de conducere ale organizațiilor sindicale beneficiază de protecție, conform dispozițiilor alin. (1), pe perioada mandatului. (3) Dispozițiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici şi funcționarilor publici cu statut special. Iar art.62 din aceeași lege, prevede interdicția oricărei ingerințe a autorităților publice ori a angajatorilor, de natură să împiedice exercitarea mandatului sindical. Curtea reține faptul că, reclamantul a fost sancționat disciplinar cu destituirea pentru afirmații publice critice la adresa instituției şi a funcționării acesteia, afirmații care se circumscriu activității specifice mandatului sindical: atragerea atenția asupra condițiilor de muncă, asupra presiunii exercitate asupra polițiștilor şi asupra abuzurilor conducerii. Aparent, aceste acte, chiar dacă sunt incomode pentru conducere, se subsumează misiunii de protejare a intereselor profesionale ale membrilor sindicatului, existând o legătură directă cel puțin aparentă, între actele reținute ca motive ale destituirii şi exercitarea mandatului sindical. Curtea reține faptul că legalitatea actului administrativ este pusă la îndoială întrucât destituirea unui lider sindical pentru activitatea de reprezentare contravine dispozițiilor imperative ale Legii dialogului social. Mai mult, procedura de soluționare a contestației administrative împotriva sancțiunii a fost efectuată în timp ce reclamantul era în concediu medical, aspect care ridică dubii suplimentare privind respectarea dreptului a apărare şi la un proces echitabil. Așadar, împrejurarea că sancțiunea disciplinară a destituirii din poliție a fost aplicată pentru afirmații formulate de reclamant în exercitarea mandatului său de lider de sindicat, chiar dacă acestea au avut un limbaj mai aspru, este de natură a genera o aparență de nelegalitate a actului contestat. În această etapă procesuală, instanța nu procedează la verificarea legalității propriu zise a dispoziției de destituire, ci se limitează la constatarea existenței unui caz justificat în sensul art.14 din Legea nr. 554/2004, urmând ca analiza completă a actelor imputate şi a încadrării juridice să se realizeze în cadrul judecății pe fond.
În ceea ce privește condiția pagubei iminente, instanța reține faptul că prin executarea dispoziției de destituire, reclamantul se află fără nicio sursă de venit, fiind privat inclusiv de posibilitatea de a-şi asigura tratamente medicale esențiale pentru afecțiuni cardiace şi diabet, fapt care îi afectează direct existența zilnică.”

 

V.N.