50 de elevi din Basarabia s-au unit cu România! Chişinău – Putna – Hanul Răzeşilor

50 de elevi din Republica Moldova s-au unit nu doar în cuget cu România, respectivii fiind beneficiarii unei excursii care s-a încheiat aseară la Neamţ, după ce au vizitat, timp de câteva zile, diverse obiective turistice, istorice şi culturale din România.

Cei 50 de pui de români sunt câştigătorii unor concursuri şcolare organizate de oameni cu suflet românesc din Chişinău, care lucrează în Educaţie sau în presă sau activează în asociaţii care nu obosesc să spună că Prutul trebuie secat.

Seniorii care au prezentat impresiile acestui periplu din care nu au lipsit, ca repere, Putna, Palatul Culturii din Iaşi, Cetatea Neamţului sau casa copilăriei lui Ion Creangă au fost Alexei Păluţă de la Asociaţia Tighina (ONG care face parte din Acţiunea 2012), Daniela Vacarciuc, directorul Liceului Vasile Alecsandri, Chişinău, Zina Izbaş, redactor-prezentator Radio Moldova, Ana Popa, director al Gimnaziului Bolboaca, Municipiul Chişinău.

„Pentru majoritatea elevilor, a fost prima trecere peste Prut iar prima lor impresie a fost că nu e nimic schimbat, că e la fel ca la noi acasă. Şi casele, şi portul, şi… tot, tot, tot este la fel, au spus copiii”, a punctat jurnalista de la Radio Moldova.

Alexei Panuţă (care, între timp locuieşte în România) a punctat ipocrizia politicienilor din Republica Moldova care sunt bucuroşi de finanţările care vin din Uniunea Europeană şi din România dar nu fac nimic concret pentru ca ideea de Unire să nu rămână doar un vis.

„Atâtea generaţii au ratat să facă iar Unirea, de la Revoluţia din Decembrie încoace. Poate generaţia mea va face acest pas pentru că noi suntem mai determinaţi şi chiar nu mai vrem, cu adevărat, să vedem graniţă şi vameşi pe Prut”, a spus Mihai, unul din liceenii din Chişinău care aseară, la hanul Răzeşilor, a cântat din toată inima „Cântă cucul, bată-l vina…”.

Ca reprezentant al gazdelor de dincoace de Prut, Ion Asaftei, vicepreşedintele CJ Neamţ a subliniat faptul că dorinţa de Unire a românilor de pe ambele maluri ale Prutului trebuie să fie mai puternică decât interesele străine care nu doresc o Românie puternică: “Trăim cu amărăciune şi avem chiar sentimente de frustrare faţă de unele paradoxuri istorice. Ca să fiu mai concret: dacă in 27 martie 1918, deschizatorul de act al unirii a fost Basarabia – de acolo a plecat totul si s-a format la 1 decembrie Romania Mare – acum traim nefericirea de a vedea că în an centenar al Unirii, Basarabia nu se afla in hotarele sfinte ale Romaniei Mari. Acesta este un lucru pe care am vrut sa il subliniez pentru ca apoi Basarabia a trecut din nou sub jug strain. S-ar naste o intrebare: cine ne tot joaca la ruletă si din ce motive? Sigur sunt interese internationale dar asta nu inseamna şi nu justifica suferinta unui popor, doar pentru ca marii lumii vor ca intr-o zi sau alta sa ne cante si noi sa dansam dupa hora lor. Nu! Noi avem o hora romaneasca si trebuie sa o dansam in casa noastra, in curtea noastra, in tara noastra cu oameni gospodari, asezati, demni, oameni mandri care stiu ce vor in istorie si pentru prezent si pentru viitor”.

Cele două directoare de la şcollie din Chişinău au făcut şi confidenţe legate de felul în care părinţii lor au visat o viaţă eliberarea de sub ruşi şi au sperat chiar până la moarte că Prutul nu va mai fi graniţă. Indirect, şi pe această temă, Asaftei a dat un răspuns: “Intr-o tara atat de bogata ca Romania, noi nu avem autostrazi, unde se ia decizia? Unde e cutia neagra care hotaraste ce avem de facut? Daca aceasta tara furnizeaza de mii si mii de ani de zile bogatie altora, de si-au impodobit palatele cu tot ce le-a plăcut la noi, cum se intampla de nu reuşim sa legam Romania de Europa de o asemenea maniera sa se circule de la Paris la Chisinau pe o autostrada?”.

D.V. / sursa video: TVMNEAMT.ro

 

 

 

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns