Peste 126.000 lei este suma care reprezintă miza unui interesant contract dintre Primăria Roman şi o mini-societate (I.I. – adică Întreprindere Individuală) pentru… închirierea unui buldo-excavator, relevă o centralizare financiară făcută publică de Radu Samson, preşedintele USR Roman.

126.000 lei reprezintă peste 28.000 de euro şi deşi Samson spune că sumele din toate contractele făcute publice de el pot fi sau nu şi purtătoare de TVA (suplimentar, adică), fiind vorba de un I.I,, rămânem pe această sumă.

După cum au remarcat unii din romaşcanii care au vazut „Tabelul lui Samson” (realizat pe baza unor informatii oficiale, inclusiv din procedurile de achizitie de pe SEAP) suma este cel puţin discutabilă. Evident că a apărut şi remarca dacă cu aceşti bani nu poate fi cumpărat un buldo-excavator. Răspunsul este, evident, DA. Nu unul nou, dar cu siguranţă unul SH bun-bun.

Publicăm mai jos câteva anunţuri de vânzare de buldo-excavatoare, pe şenile sau pe roţi, de pe site-uri de profil. După cum veţi vedea sunt utilaje consacrate pentru fiablitatea lor, inclusiv mărci precum JCB sau Caterpillar:

Facem precizarea că pot fi găsite şi mai ieftine dar şi mai scumpe, decât preţurile menţionate mai sus. Cert este că, vorba unui director de producţie de la o firmă de construcţii, “Cu 70.000 – 80.000 lei iei un superutilaj adus de afară, second, îl dai pe mâna celui mai afurisit mecanic, mai bagi încă 10.000-20.000 de lei şi la un miliard de lei vechi sau chiar mai puţin ai un super-super utilaj la care nu ai voie să mai schimbi niciun şurub măcar vreo 3 ani”.

Multe din utilajele de mai sus sunt aduse din străinătate (sau nici măcar nu sunt încă aduse în ţară, ele sunt disponibile şi vin în câteva zile după ce e lansată comanda) de firme care chiar cu asta se ocupă. Adică „samsari” de utilaje care, fireşte, adaugă propriul „capac”…

Ne întoarcem la <<Afacerea Buldo Primăria Roman – I.I. Sfrija Claudiu Marius>>. Şi mergem pe prezumţia de corectitudine a afacerii făcută pe bani publici. Deşi USR-istul Samson nu face referire şi la motivele pentru care Primăria a închiriat cu această sumă deloc de neglijat utilajul (săpat şanţuri?, tasat sau încărcat pământ?, amenajat terasamente? etc), este interesant de văzut cam ce înseamnă, ca lucrări efective, un asemenea contract bănos.

Neavând informaţii concrete din Primărie (şi Samson a făcut tabelul pentru că Primăria a refuzat să facă această centralizare, informaţiile fiind inteligent împrăştiate…) apelăm iar la Sfântul Google şi căutăm utilaje de închiriat:

Bun! Hai să mergem cu un program de 8 ore, cu operator plus combustibil şi ajungem la un preţ super-generos de 1000 lei/zi. E şi uşor de făcut acum împărţirea:

126.000 : 1.000/zi = 126 de zile.

Sau poate prestează mai mult de 8 ore pe zi. OK, 100 de zile. Dacă dăm deoparte măcar duminicile şi câteva sărbători mai importante şi „exploatăm” la maximum (ca ipoteză) şi utilajul şi pe bietul operator, rezultă că ar fi vorba de vreo 4 luni lucrate la foc continuu, 6 zile din 7, cu minim 10 ore pe zi. Să parafezi aşa procedură, ca Primărie – în loc să scoţi la licitaţie lucrarea în ansamblul ei, nu închirierea unui utilaj – înseamnă că ai facut-o cu un scop bineprecizat (scop şi interes public, fireşte), că e vorba, totuşi, de aproape 30.000 de euro…

Suntem convinşi că, după publicarea acestui articol, romaşcanii cu simţ civic vor comenta cât l-au văzut pe patronul I.I. Sfrija (sau pe buldozeristul lui) muncind până acum din greu la lucrările Primăriei conduse de Lucian Micu. Nici nu mai contează dacă apare vreo informaţie cum că ar fi vorba de un fericit contractant aflat şi în relaţii politice cu decindeţii din Primărie, în condiţiile în care din „Tabelul lui Samson” nu lipsesc alte astfel de cazuri:

Da, cu siguranţă aţi remarcat la pozitia 42, dulciuri de 32.000 lei (320 milioane de lei vechi) vândute de un SRL, CAPRARU COMP SRL, pentru Ziua Copilului (ce coincidenţă, fix în buza alegerilor anticipate din acest an…).

Dar ne intoarcem la fragmentul-foto în care apare închirierea buldo-excavatorului şi…

… la poziţia 13, vedem cheltuiţi judicios 110.000 lei (peste 25.000 euro, fără TVA) pentru … „prestări servicii cu diverse utilaje” de către firma Occidental Construct. Informaţia publică spune că firma este a unui patron de succes, în general şi la lucrari cu bani publici, în special, numit George Biciusca. Dacă nu-l cunoaşteţi, vă ajutăm cu o fotografie cu distinsul patron prezent în studioul roman24.ro:

“Suntem în studioul nostru, acasă, cum ar veni”, spunea moderatoarea de atunci, pentru care acum, „acasă”, ca job, înseamnă… Primăria Roman, purtător de cuvânt. O altă coincidenţă, probabil… (emisiunea cu titlul predestinat SĂ FII OM E LUCRU MARE, AICI).

Căreia i se mai adaugă una: la începutul verii, romaşcanii au fost victima unei avarii care i-a lăsat o zi fără apă potabilă (celebra ţeavă care a pleznit… sub Parcarea Etajată edificată în Epoca Leoreanu) şi, după rezolvarea situaţiei, una din persoanele lăudate de primarul interimar (de atunci) Lucian Micu a fost – aţi ghicit! – George Biciuşcă.

Nu credem că miliardul de lei din “Tabelul lui Samson” o fi pentru implicarea de atunci, cu siguranţă e vorba de vreo altă lucrare unde a fost nevoie de închiriere de utilaje diverse, nu?

Oricum, încet-încet, devine tot mai evident ce este în spatele sintagmei „familia romaşcană”. Întregul „Tabel Samson” (care, evident, prezintă doar vârful icebergului), dacă ar fi rostogolit pe o planşă verticală ar pemite nişte conexiuni foarte interesante administraţie – politică – afaceri – (şi, să mergem până la capăt) presă locală. Ca într-un vertitabil film ştiinţific, avem electroni care satelizează în jurul unor protoni („protoni”, nu „pretori”) şi, tot ca interesantă coincidenţă (mama lor de coincidenţe…) unele din firmele norocoase în a câştiga proceduri de achiziţie sunt clienţi de bază de publicitate pentru UNELE redacţii din Roman. Evident că presa trăieşte (e un fel de a spune, de fapt „supravieţuieşte”) din publicitate, dar când o redacţie are ca sursă de venit, peste 90 la sută din încasări de la Primărie şi furnizorii Primăriei, începi să înţelegi de ce ex-primarul Leoreanu şi urmaşul său Micu au făcut o obsesie din a împărţi jurnaliştii locali în „duşmanii de la Piatra Neamţ” şi „presa noastră de la Roman”.

Dar acesta e un subiect care merită tratat separat, ca să nu diluăm acum titlul cu purcoiul de euroi pentru închirierea unui buldo-excavator.

Oricum, titularul I.I. Sfrija Claudiu Marius merită felicitat: după derularea contractului cu Primăria poate cumpăra o mândreţe de utilaj care ar putea fi mai bun decât cel cu care prestează acum (?) pentru administraţia Micu. Sau ar putea ţine chiar cursuri pentru tinerii antreprenori despre evoluţia de la buldo mic la buldo mare…

Daniel VINCA