23 august, ziua eliberării care a adus cătușele sovietice României

„23 august, timp de 41 de ani a fost ziua nationala. Se sarbatorea ziua eliberarii nationale, ziua simbol a luptei de eliberare antifascista si antiimperialista.

O eliberare care ne a adus o incatusare. Pana in 1958 ,,eliberatorii de nazisti,, de la est, ne au pradat, violat si omorat. Parca si acum fac asa ,,denazificatorii,, care tot eliberatori se cred”, spune profesorul nemțean de istorie Emanuel Bălan.

Ar fi de adăugat că deși armata rusă s-a retras din România în 1958, comunismul adus pe tancurile rușilor eliberatori a rămas regim de stat până în 1989.

Mai jos, o perezentare a ceea ce a fost 23 august 1944 (sursa POG):

Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 august a fost acțiunea prin care, la data de , regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică.

Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din , în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la , la  Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la , în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora.

În situația în care Armata Roșie invadase deja nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina), desprinderea de puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală, iar guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a țării printre Puterile Axei. Actul de la  a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a.

Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei.  Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe , acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din  a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din  a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului.

Timp de 45 de ani, ziua de 23 august a fost sărbătoare naţională comunistă, cu semnificaţie puternic ideologizată. Zeci de mii de oameni participau la parade fastuoase, cu coregrafii complexe şi foarte complicate.
Inițial Ziua Națională a fost între 1866-1947, pe data de 10 mai. Atunci, Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, a depus jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.
Între 1948-1989, Ziua Națională a României a fost declarată data de 23 august. După abdicarea forțată a Regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

 

V.N.

One thought on “23 august, ziua eliberării care a adus cătușele sovietice României

  1. Eu asi fi mai ponderat in a ura ziua de 23 August si perioada socialista a Romaniei in comparatie cu ceea ce se intampla cu noi de cand suntem in NATO si ue,Nu cred ca sunt catuse rele socialiste si bune de la UE. In ambele variante Romania a pierdut dar in ultimii 20 de ani am pierdut foarte mult,Niciodata tara nu a avut atatia tradatori de neam, pentru doi arginti.

Comments are closed.