Dacă terenurile de sport construite în pantă vor rămâne ca un patent PDL, cele care se surpă – cu tuşe trase în zone predispuse alunecărilor de teren -vor rămâne „marcă PSD”. Sau a primarului PSD Vasile Motfolea, din comuna nemţeană Rediu, unde un colţ din teren, cel care include o parte din careul de 16 metri şi zona cornerului, o ia la vale. Sau spre râpa care marchează linia de out, râpă care recâştigă poziţia de altădată…

Istoria apariţiei acestui teren este legată cu a unui parc realizat prin celebrele finanţări de la Agenţia Fondul de Mediu, de vreo câteva miliarde de lei vechi (vedeţi mai jos de ce „câteva”). Cert este că acum vreo doi ani a fost inaugurată frumuseţe de investiţie: un parc la marginea comunei, pe deal – cu o alee mai mare şi câteva cărărui mai mici, cu bănci, balansoare şi alte „îndămânări” specifice” unei astfel de destinaţii de agrement.

Numai că Parcul de la Rediu parcă a fost construit de firma Meşterului Manole că, la un moment dat, un deal din interiorul acestuia a cam luat-o la vale. Alţi bani, altă distracţie, de fapt, alţi bani, alte reparaţii… Şi de parcă nu ar fi fost de ajuns, primarul comunei a avut ideea măreaţă ca în zona în care se află parcul – că tot mai era un colţ gol pe acea terasă naturală – să amplasaze un teren de fotbal. Nu prea băteau dimensiunile terasei cu cele ale unui teren regulamentar dar primarul Vasile Motfolea şi sfetnicii săi tehnică-economici au găsit soluţia: „lărgim terasa”. Fiind vorba de o zonă predispusă la alunecări de teren, probabil ar fi trebuit un studiu serios şi soluţii tehnice pe măsură. Dar la Rediu s-a mers pe mioriticul „pe repede, înainte” şi s-a trecut la o lucrare de îmbunătăţiri funciare de n-a văzut Europa până acum: practic cu pământ cărat de oriunde, cu resturi din dărâmături, moloz etc s-a început supralărgirea dealului buclucaş, ca să încapă terenul de fotbal pe el. Ce a ieşit este nu o minune ci o minunăţie. În sens peiorativ. Adică au fost puse porţi, s-a şi tuşat cu toate că un colţ de teren parcă nu ar fi întreg. S-a pus şi o plasă protectoare, jur-împrejurul terenului… Ba a fost amplasat şi un aspersor care aruncă apă limpede peste teren, să crească iarba frumoasă şi regulamentară pentru crampoanele jucătorilor. Numai că… Numai că – ceasul rău, pisica neagra şi deal predispus la alunecări de teren – au apărut şanţurile şi alte semne vizibile că lucrarea lui Motfolea & comp o ia la vale. Da – şi pozele de mai jos sunt elocvente – zona careu 16 metri/ colţ corner se tot lasă, vizibil şi e brăzdată de găuri longitudinale în care piciorul unui jucător poate intra până la genunchi. Aşa, la vreo jumătate de metru adâncime.

Gura satului nu avansează o cifră exactă pentru parcul cu terenul de fotbal care se prăbuşeşte. Cu ce a dat Fondul de Mediu iniţial, cu ce a mai băgat Primăria apoi, prin diverse update-uri financiare ajunse în conturile unor firme pricepute la realizarea unor astfel de lucrări pe dealurile patriei, unii spun că ar fi vorba de 10-12 miliarde de lei vechi. Alţii duc estimările la 15, poate chiar 20 de miliarde de lei vechi…

Evident că dilema putea fi dezlegată în 2 timpi şi 3 mişcări dacă, în respect faţă de transparenţa cheltuirea banului public, primarul Vasile Motfolea ar fi acceptat să ofere câteva minime informaţii. Că reporterul Vestea care a fotografiat minunăţia de teren de fotbal care se tot surpă a avut deschiderea şi a intrat pe uşa Primăriei Rediu. Din păcate pentru ideea de administraţie publică transparentă, pe acest subiect (şi pe altele la fel de interesante), primarul PSD de la Rediu a preferat tactica tragerii de timp. Adică a cerut să-i fie adresată solicitare scrisă, subliniind că astfel va avea timp 30 de zile să răspundă. Dacă va răspunde, după cum a ţinut să sublinieze, adăugând – vizibil iritat – că pe el îl controlează Curtea de Conturi şi alte instituţii, acum se mai bagă şi presa să întrebe de banii publici…

Probabil, la această oră, solicitarea de la Vestea cu privire la clarificări legate de investiţii minunate în Rediu este în drum spre Primăria păstorită de Motfolea. Ca şi consilierii locali care acuză o anume opacitate din partea primarului când e vorba de lucrări, investiţii, bani, ca şi cetăţenii din comună care îşi cam fac cruce când vorbesc despre „dealul cu bani care o ia la vale”, ca şi cei care îşi scuipă în sân care aud de un teren de fotbal nou-nouţ care o ia la vale sau despre tehnica „baţi cornerul şi fugi să nu cumva, Doamne-Fereşte, să te îngroape dealul”, şi Vestea (şi evident miile de cititori care vor citi acest text) aşteaptă cu nerăbdare punctele de vedere ale primarului Vasile Motfolea. Printre întrebările remise acestuia, sunt câteva precum:

1.Accesarea finanţării pentru parcul respectiv a fost o necesitate pentru comunitate sau o oportunitate politico-economică, adică o mană cerească pentru firmele unor băieţi deştepţi?
2.Câţi bani de la Fondul de Mediu şi apoi, succesiv, din bugetul local au păpat Parcul şi terenul de fotbal nemaîntâlnit?

3.A fost implicată în realizarea acestui Complex de agrement (parc + teren fotbal) şi firma Danos Mar? Cât a intrat în conturile acestei firme? Este adevărat că între patronul acelei firme şi primar există o relaţie cimentată peste cea de beneficiar-furnizor de lucrări? De cumătrie, adică?

4.Înainte de a lărgi dealul pentru a încăpea minunea de teren de fotbal, a fost cerut avizul specialiştilor de la vreo instituţie de profil? De îmbunătăţiri funciare sau măcar de la Inspecţia în Construcţii? Dacă nu, de ce?

5.Cât de mare este mândria politico-administrativă a îngropării unor sume uriaşe de la bugete centrale şi locale în astfel de investiţii, din moment ce oamenii spun că parcul este, în general gol?
Documentarea Vestea a avut loc marţi, pe la ora 13 – într-o perioadă în care copiii sunt în vacanţă, şi în tot Parcul şi pe tot terenul respectiv nu era picior de copil, de tânăr sau de adult!

Aşa că – în cele 30 de zile pe care le-a invocat ca termen de răspuns la întrebări – primarul Vasile Motfolea are timp să meargă – chiar şi de 3 ori pe zi – la Dealul respectiv şi, în afară de câteva mătănii bătute ca terenul de fotbal să nu mai fie brăzdat de şanţuri şi să nu o mai ia la vale, poate număra, zilnic, şi beneficiarii investiţiei sale. La ce au văzut reporterii Vestea, pentru a centraliza suma finală, Vasile Motfolea nu are nevoie de vreun calculator, se poate baza pe degetele de la două mâini…

Vom reveni…

Daniel VINCA