În perioadă de precampanie pentru alegerile prezideţiale, un scenariu altădată de necrezut este tot mai discutat prin cercurile politice din Neamţ: alegeri anticipate pentru funcţia ocupată acum de Culiţă Tărâţă, cea de preşedinte la Consiliul Judeţean Neamţ.

De unde această ipoteză? Greu de spus. Dar într-o perioadă în care DNA, instanţele sau ANI scutură serios baroni altădată consideraţi intangibili şi după ce, de câteva săptămâni, Culiţă Tărâţă a stat mai mult prin spitale (inclusiv în celebrul AKH din Austria), pe principiul “ORICE E POSIBIL!”, unii oameni politici din Neamţ desenează deja ipoteze de lucru în caz că se întîmplă ceva.

Cele două legi din administraţia publică (Legea 215 a Administraţiei Publice Locale şi Legea 393 care reglementează Statutul Aleşilor Locali) prevăd expres cazurile când mandatul unui preşedinte de CJ încetează de drept sau se suspendă dar lasă şi destule variante interpretabile de lucru (vezi background-ul de la final)

Pe partea juridică, Culiţă Tărâţă poate avea destule motive de nelinişte. Presa centrală dar şi adversarii politici i-au legat numele de mai multe speţe pe care specialiştii le-ar numi “afaceri judiciare complicate” (dosarul trimis de DLAF la DNA referitor la 16 firme care au accesat finantări europene pentru micii fermieri dar banii au ajuns la TCE 3 Brazi; dosarul datoriilor TCE 3 Brazi la ADS etc).

Nici pe partea de sănătate, Tărâţă nu se simte deloc prea bine: acum ceva timp a fost operat, a şi stat internat în Spitalul AKH din Austria, după cum a spus chiar el. După săptămâni întregi în care nu a venit la CJ Neamţ, exact în perioada în care a fost şi socru mare a apărut pentru câteva zile, apoi a plecat din nou, în frunte instituţiei rămânând vicepreşedintele Emilia Arcan. Cert e că în rarele apariţii publice avute în acestă reapariţie în judeţ, Culiţă Tărâţă a părut a fi doar umbra baronului de altădată. Cu faţa palidă şi slăbită, cu vreo 10 kilograme mai puţin şi cu hainele atârnând pe el, preşedintele CJ Neamţ este departe de imaginea bărbatului dur de altădată, generând acum mai degrabă compasiune.

Rămâne de văzut dacă Tărâţă va reuşi sau nu să-şi ducă acest mandat până la capăt. În caz că funcţia rămâne vacantă, teoretic pot fi organizate alegeri anticipate fie simultan cu cele prezidenţiale, fie ulterior. În cazul ultimei variante, ar fi vorba de un test politic dar şi de o veritabilă trambulină ca proiecţie pentru alegerile locale din 2016

Daniel VINCA

 

………………………………………..

Background: Legea nu crede în oameni de neînlocuit

 

Subiectul apare în Legea administraţiei Publice Locale abia pe la art 102 (varianta modificată)

Art. 102, indice 1. – Presedintelui consiliului judetean i se aplica in mod corespunzator prevederile art. 69, 70, art. 71 alin. (1), (2) si (3) si ale art. 72.

De aici, practic se merge înapoi în aceeaşi lege, la prevederi aplicabile primarilor dar valabile şi pentru preşedinţi de Consilii Judeţene.

Art. 69. – (1) Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea  juramantului de catre primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi, calamitate naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

(2) Mandatul primarului inceteaza de drept in conditiile legii statutului alesilor locali, precum si in urmatoarele situatii:

a) daca acesta se afla in imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave, certificate, care nu permite desfasurarea activitatii in bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;

b) daca acesta nu isi exercita, in mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.

(3) In cazurile prevazute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de incetarea mandatului primarului.

Art. 71. – (1) Mandatul primarului se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre instanta de judecata prefectului care, prin ordin, in termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constata suspendarea mandatului.

(2) Ordinul de suspendare se comunica, in termen de maximum 48 de ore de la emitere, primarului.

(L. 215)…

Legea 215 face, mai sus, translaţia spre prevederile altei Legi (393) care reglementează Statutul Aleşilor Locali.

ART. 15

(1) Calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează la data depunerii jurământului de către noul primar şi, respectiv, de preşedintele consiliului judeţean.

(2) Calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) incompatibilitate;

c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;

d) *** Abrogată

e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

f) punerea sub interdicţie judecătorească;

g) pierderea drepturilor electorale;

g^1) pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales;

h) deces.

ART. 17

(1) Primarul poate demisiona, anunţând în scris consiliul local şi prefectul.  La prima şedinţă a consiliului, preşedintele de şedinţă ia act de această situaţie, care se consemnează în procesul-verbal şi devin aplicabile dispoziţiile art. 16.

(2) Prefectul ia act prin ordin de demisia primarului. Ordinul prefectului, împreună cu un extras din procesul-verbal al şedinţei, se înaintează Ministerului Administraţiei şi Internelor, care va propune Guvernului stabilirea datei desfăşurării alegerilor pentru un nou primar.

(3) Prevederile art. 11 alin. (1) se aplică şi în cazul primarului.

(4) Primarul se află în imposibilitatea exercitării mandatului în situaţiile în care nu se poate prezenta efectiv la primărie din motive de sănătate sau din alte cauze, chiar dacă acestea nu îi sunt imputabile. Prevederile art. 11 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(LEGE Nr. 393 din 28 septembrie 2004 privind Statutul aleşilor locali)