Cît de interesaţi sîntem de o discuţie cu Banca Mondială?

cop chitei 

Cînd una dintre cele mai respectate instituţii mondiale vine în regiune şi te invită la discuţii, este cumva neoportun să nu onorezi invitaţia. Mai ales cînd subiectul pus pe tapet se referă la Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), mult mai cunoscut sub numele de OG28.

Vineri, 23 octombrie, la Hotel Central Plaza, la invitaţia reprezentanţilor Băncii Mondiale şi a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), a avut loc un atelier de lucru care a constat în prezentarea concluziilor analizelor privind evaluarea portofoliului de proiecte de investiții pentru dezvoltarea regională și o serie de bune practici acceptate la nivel comunitar care s-ar putea dovedi benefice în contextul românesc.

Banca Mondială a efectuat o serie de analize privind armonizarea proiectelor finanțate de la bugetul de stat cu cele finanțate de UE în regiuni, concentrându-se in mod special pe Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), acesta fiind cel mai important instrument de investiții în infrastructura locală finanțat de la bugetul de stat.

Deşi invitaţia s-a adresat tuturor unităţilor adminstrativ teritoriale din regiunea nord-est, aceasta a fost onorată de reprezentanţii ADR Nord-Est a trei consilii judeţene (Botoşani, Bacău şi Suceava), a cîtorva oraşe (Bicaz, Moineşti şi Târgu Frumos) şi a unor comune în special din judeţul Neamţ. Chiar dacă prezenţa a fost sub aşteptările subsemnatului, cadrul mult mai redus a fost prilejul perfect pentru a se prezenta şi discuta oportunitatea, cadrul de derulare şi eficienţa celui mai important instrument de finanţare pus la dispoziţia primarilor în această perioadă în care instrumentele structurale au trecut prin perioada gri a alocărilor financiare.

Concluziile au fost din cele mai diverse. Însă cea care transpune preponderent este a experţilor BM care după ce au analizat aproximativ 400 de dosare de finanţare au observat faptul că nici măcar unul dintre ele nu era perfect. Fiecare dintre dosarele de finanţare verificate avea lacune sau documente lipsă. Concluzie tristă pentru un program care de la apariţia lui consumă banii pentru autostrăzi. PNDL este unul dintre motivele pentru care România termină 2015 cu o reţea de autostrăzi în scădere, dar cu o creştere a calităţii pentru drumurile judeţene sau comunale. Prin PNDL s-au mai finanţat şi diverse lucrări de parcuri, sedii de primărie, şcoli sau baze sportive.

Deşi reprezentaţii AFIR nu au fost prezenţi, una dintre propunerile interesante a venit din partea ADR şi ea presupune preluarea şi finanţarea prin PNDL a proiectelor eligibile depuse de primării pentru fonduri europene, dar care nu au punctaj pentru a fi finanţate. Propunere interesantă în condiţiile în care ar elimina în mare măsură problemele de implementare.

Fondurile publice au fost şi sînt în România un instrument important de negociere politică între actorii de la nivel local şi cei de la Bucureşti. Întotdeauna perspectiva de a primi bani de la bugetul de stat a creat servilism şi supunere politică. Dacă în perioada guvernelor PDL cel mai folosit mod de transfer era alocarea din fondul de rezervă aflat la dispoziţia primului ministru, începînd de anul trecut, OG28 ocupă prima poziţie. O îmbunătăţire în condiţiile în care direcţia banilor se cunoaşte şi nu se mai află la bunul plac al comunităţilor. Însă, întrebarea corectă care se impune este:  în ce măsură PNDL este  eficient şi cum ajută el România pe termen mediu şi lung? Concluziile BM sînt triste. Nimeni nu monitorizează lucrările efectuate sub aspect financiar şi calitativ, ceea ce înseamnă ca multe dintre investiţiile realizate prin PNDL vor ajunge fie la DNA, fie în cartea de literatură ca exemple la lecţia Meşterului Manole.

 

Cătălin Chiţei