Care sînt şansele Neamţului? / Dacă e luni, e Cătălin Chiţei

cop chiteiNeamţul este judeţ cu potenţial economic. Toate strategiile de dezvoltare locală/judeţeană spun asta răspicat. Noi simţim asta, toţi vizitatorii sau potenţialii investitori ne spun asta. Pentru că ne place sau nu, toate elementele legate de calitatea vieţii sînt direct raportate la capacitatatea de producţie a unei economii locale/judeţene/naţionale. Prin producţie trebuie să înţelegem plus valoare. Totuşi, în raportările Institutului Naţional de Statistică (INS), Neamţul este înspre coada oricărui clasament naţional, parte din păcate a unei regiuni dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană.

Totuşi, nu putem să nu întrebăm ce îi trebuie judeţului pentru a creşte în potenţa lui economică.  În momentul acesta sîntem tentaţi să spunem că nu putem face mare lucru deoarece depindem în mare măsura de centralizarea încă persisentă în politicile publice ale României. Însă, dintre elementele care ţin de decizia locală care pot fi activate pentru a putea schimba datele care sînt nefavorabile unei regiuni cu potenţial: migraţia, demografia sau antreprenoriatul.

În primul rînd, un mare inconvenient în calea unei infuzii de capital pe termen scurt este infrastructura. Nu mă voi referi la autostrăzi. Ele fac deja parte din cultura contemporană a ţării. Adevărul este că nu am reuşit/reuşim să contruim la nivel de secol XX cu tehnologie de secol XXI. Infrastructura feroviară este deja depăşită total, deşi ea este esenţială în contextul oricăror planuri de dezvoltare. În materie de aeroporturi lucrurile s-au schimbat în bine în ultimii ani o dată cu investiţiile importante la Iaşi sau Suceava. Bacăul este mult mai important pentru un oraş care poate miza pe turism, dar dezvoltarea lui ca port aerian se lasă aşteptată.

Turismul şi agricultura sînt zone de interes. În zona turistică este nevoie de branding. Turismul monahal, de iarnă, drumeţii, ştrand. Activităţi există şi pot fi exploatate în cadrul unor publicuri ţintă. Problema este de poziţionare în raport cu concurenţa şi de promovare corespunzătoare. Politicul poate prelua ambele teme şi le poate transpune în programe coerente de administraţie judeţeană/ locală cu bugete şi activitate de urmărire corespunzătoare.

Micii întreprinzători sînt o categorie pe care am putea miza în anii care urmează. Dinamicitatea, disponibilitatea la nou şi posibilitatea de generare/regenerare a acestora îi face o investiţie serioasă pentru noi toţi.

Ce pot face politicienii pentru a ajuta în eventualitatea în care un plan coerent şi asumat ar exista?  În primul rînd este nevoie de asumarea lui şi continuarea activităţilor descrise indiferent de schimbarea dinamicii politice. La fel de important ar fi să nu încurce. Interesele politice se vor suprapune la un moment dat peste activităţile planului. Politicienii au tendinţa de distruge orice coerenţă şi de a încurca prin acţiuni micro, orice activitate cu repercusiuni la nivel macro.

Cătălin Chiţei